de-o viaţă fericirea ce o vrea,
iubirea ca să-i urce-a casei treaptă
şi prietenă să-i fie-acum cu ea.
Fetiţa poartă-n suflet numai doruri
şi-aşteaptă cu speranţ-un răsărit,
o rază de lumină ca să-i fie
şi reazem, bucurie şi iubit.
O văd cu geana prinsă-n bob de rouă,
cu inima un arc de curcubeu,
o scânteiere luminând în cântec...
Tu eşti acea fetiţă ce-o ştiu eu !
Şi către tine gândurile mele
Vin lin curgând să-ţi deie mulţumire,
Mă rog la Domnul să îţi fie-aproape,
Să-ţi umple casa numai cu iubire.
Leonid IACOB
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu