duminică, 22 iulie 2012

Adăugaţi o legendă

Dor de tine....

Acum doi ani m-am indragostit puternic.Imi simteam intreaga fiinta aidoma unei tinere la prima ei iubire.Dar toata iubirea mea, a fost oprita la poarta inimii celui iubit.Oricat am incercat, n-am reusit sa deschid acea inima.Acum imi simt inima impietrita.Si simt si eu cum simtea el cand imi spunea:" iubirea e pentru cei tineri , nu pentru noi." Voi mai putea iubi vreodata? Ma voi mai putea bucura vreodata de frumusetea si gingasia unei flori de munte? Exista vindecare pentru sufletul meu ranit? Si de ce mi-e dor in continuare de un om care nu vrea sa stie de mine? Sper, ma rog pentru fericirea lui.Poate-ntr-o alta viata...ne vom reantalni...Caci mi-e asa de dor...si nu pot sa-i transmit...Si chiar dac-as putea...stiu ca nu l-ar interesa...Dumnezeu sa ne ajute si binecuvanteze pe toti.O dumineca frumoasa tuturor! 

sâmbătă, 21 iulie 2012

Mihai Eminescu -De ce în al meu suflet ?





De ce în al meu suflet
De ani eu moartea port,
De ce mi-e vorba sacă,
De ce mi-e ochiul mort?


De ce pustiu mi-e capul,
Viata într-un fel?
Şi tu... tu esti aceea
Ce mă întrebi astfel?


1876

vineri, 20 iulie 2012

Priveste-ti sufletul

Priveste-ti sufletul in noaptea din tine. Lumineaza-l cu blandete si iubire.Poarta-l in palmele tale si du-l spre stele.Arata-i lumea asa cum e ea in noapte pentru ca ziua sa poata vedea mai bine.Nu-ti lasa sufletul sa colinde singur fara ingerul tau .Pazaste-l de tine Omule si curata-l de amagirile rautatilor din afara.Pune-l pavaza pe altarul templului tau si deschide-l spre lumina prin judecata si cumpatare.Lumineaza-i drumul ca unui copil ce cauta prin intuneric lumina si fereste-l de prapastia cea grea a tristetii si a desnadejdiei.Nu-ti arunca sufletul in amintire inchizandu-l in temnita grea a delasarii si ridica-l aratandu-l lumii fara rusine . Du-l cu demnitate ca o cruce pe drumul viitorului tau.Punandu-l sa-ti pazeasca prezentul in fiecare secunda in care trupul tau moare.
(Autor :Gabriel Manolescu - Dialog cu viata vol 1)

Si afara ploua Marina Voica

luni, 16 iulie 2012

"Din pasiunea unei femei izvoraste viata eterna."
James Clavell -

Ploaie

N-am auzit-o, parcă, de mult...
O ascult. 
Năduşala nopţii curge pe geamuri.
Plouă-n golurile din ramuri.
Aş voi să găsesc o asemănare
Şi caut în zgomote şi murmure,
In viori, în naiuri şi ghitare
Ecoul ndesluşit şi turbure.
Noaptea s-a-ntunecat cu alte nopţi în fund,
Şi din noapte-n noapte, nopţile urzite
Cern ploaia cu nisipul mărunt
Ca nişte site.
Gândul, ajuns în flacăra lui de ploaie târzie,
Se face palid şi descreşte ca o făclie.
Fereastra e cernită de un fag
De care-atârnă noaptea neagră, toată, ca un steag.
Nu-i şuierul săbiilor ce se ascut
Şi-al spadei ciocnite de scut.
Nu e bătaia inimii.
Nu-i Turnul şi ornicul lui în care timpul colinse.
E parcă sufletul tuturor oştilor învinse.



Tudor Arghezi

duminică, 15 iulie 2012

Si-am adormit,gandind la tine,

Cu fiecare strop de ploaie ,
Cu fiecare rasarit...!
O mana calda mi-e uitare,
De cand,la viata ,am retrezit,
Si-am adormit,gandind la tine,
La bratul,cald si primitor !
Un inger ,bland,coboara-n tihna,
Cuprinde suflet gol de om !
De dor ,batai de inimi calde,
Trepida, sub o manta !
De dor ,cu lacrimi tot mai calde.
Mi-e dor ,mi-e dor de mana ta!

Mi-esti dor ,imi esti vis

Tarmul la care candva am visat ,
Sa fiu doar eu ,dar am aflat ! 
Un suflet ,pe care acum il iubesc ! 
Era acolo ,si-acum imi doresc ...
Tarmuri si mari ce ne despart ,
Sa vii mai aproape,cum am visat ,
Sa-mi vii aproape suflet strain...
Sa te apropri si sa iti spun !
Din suflet ,durerea mi-e grea ,
Nu stiu s-o exprim ,dar vino cumva!
Tu suflet strain ,aproape de drum ,
Cat te iubesc ! nu pot sa-ti spun ...
Si dorul cuprinde un suflet hoinar ,
Strabat fara grai ,un vechi drum hotar --
Din suflet ,durerea mi-e grea ,
Nu stiu s-o exprim ,dar vino cumva !
Cu doruri ma-ngan cu patimi graiesc ,
O suflet strain ,mi-e dor sa privesc !
Linistea ,pacea ,marea vedea !
O suflet strain ! vino cumva ...
Vino aproape in al meu vis ,
E un taram care mi-e scris ,
Iubirea si dragostea de voi afla ?
O suflet strain ,mi-esti raza de stea .
Mi-esti dor ,imi esti vis ,ce n-am uitat ,
O suflet strain ,dar am aflat !
Desi taramauri si mari ne despart ,
Eu te iubesc ! cu suflet curat...
O suflet strain de cand te-am aflat !

Irina.D
Numai Dumnezeu are privilegiul de a ne abandona... Oamenii nu pot decat sa ne intoarca spatele...
..iar unii...o fac...

sâmbătă, 14 iulie 2012

Ai ramas in inima mea...

As vrea sa stii, ca am incercat din rasputeri sa te uit, sa ma vindec.N-am reusit.Sper la intalnirea cu bunul Dumnezeu, sa aflu de ce mi-a fost scris sa iubesc atat de puternic si de ce mi-a fost dat sa sufar atat de mult, de dor, de neputinta, de faptul ca nu mai sper si totusi iubesc.

Mi-e atat de dor...

Mi-e atat de dor sa-ti scriu, mi-e atat de dor sa vorbesc cu tine si poate ti-as mai scrie daca nu m-ar durea atat de rau reprosul tau.Sper ca esti bine, chiar fericit.
De cand te-ai dus,
Tacut prin nopti privesc in sus
Rugandu-ma in gand de luna,
Macar atat sa-mi spuna:
In care stea ti-e stralucirea,
Spre care sa-mi indrept privirea?

miercuri, 11 iulie 2012

IERTAREA



Nu sunt atat de saraca, incat sa nu mai cred in oameni, din cauza ca cineva m-a mintit. 
Nu sunt atat de saraca, incat sa nu impart și cu ceilalti, din ceea ce am. 
Nu sunt atat de saraca, incat sa uit sa le fac oamenilor cate o bucurie.
Nu sunt atat de saraca, incat sa nu am o mangaiere pentru un animalut.
Nu sunt atat de saraca, incat sa tin bratele incrucișate in loc sa ofer o imbratișare.
Nu sunt atat de saraca, incat sa nu mai iubesc, pentru ca oricata iubire aș darui, am din ce in ce mai multa.
Nu sunt atat de saraca, incat sa stau numai cu mainile intinse pentru a primi.
Nu sunt atat de saraca, incat sa imi vand sufletul pentru lucruri și bani.
Nu sunt atat de saraca, incat sa imi uit amintirile.
Nu sunt atat de saraca, incat sa imi pierd valorile.
Nu sunt atat de saraca, incat sa raman fara vise, din cauza deziluziilor.
Nu sunt atat de saraca, incat sa raportez totul la „eu”.
Si cu regret constat ca sunt prea multi saraci in jur


M-am condamnat prea mult timp pentru greseli, pentru vorbe spuse la nervi, pentru ca am ranit oameni care nu au meritat. M-am condamnat pentru toate promisiunile pe care nu le-am respectat. M-am condamnat pentru ceea ce nu am spus si nu am facut la momentul potivit, pentru drumuri abandonate, pentru ca nu am avut curaj sa imi ascult inima. M-am condamnat pentru ca m-am trezit in fata unor usi inchise definitiv. M-am condamnat pentru ca nu am stiut sa pretuiesc anumite persoane, pentru ca am alungat de langa mine oameni care m-au iubit. M-am condamnat ca am luat decizii sub impulsul momentului; ca nu am fost matura cand a trebuit si copil cand am avut nevoie. M-am condamnat pentru alegeri, pentru esecuri, pentru vise pe care nu mi le-am implinit, pentru ca am trait jumatati de masura.

Azi m-am iertat pentru tot! M-am iertat pentru tot ce m-am condamnat in trecut. Am facut pace cu mine, pentru ca numai asa pot merge mai departe. Am tot dreptul sa ma iert.

Si m-am iertat


Nu mai am timp sa regret ce-am facut, ce n-am facut, ce am spus și ce nu am spus...
Nu mai am timp sa imi incarc sufletul cu rautati, sa ma impovarez cu ganduri negative și probleme inchipuite.
Nu mai am timp de flecareala inutila și nici sa mai stau in preajma oamenilor pesimiști.
Nu mai am timp sa plang dupa oameni care m-au parasit și dupa oameni care nu au știut sa ma iubeasca.
Nu mai am timp sa ma intorc pe drumuri pe care le-am abandonat.
Nu mai am timp sa aștept dupa oameni indeciși, care nu știu ce vor.
Nu mai am timp sa ma lamentez, sa imi invoc mereu trecutul, eșecurile și greșelile.
Nu mai am timp sa alerg dupa iluzii și nici sa mai visez visele altora.
Nu mai am timp sa ma las folosita, mintita, inșelata, tradata și ranita.
Nu mai am timp sa ma cert, pentru ca nu mai am timp sa ma impac.
Nu mai am timp sa plec pentru ca nu mai am timp sa ma intorc.
Nu mai am timp sa uit cine sunt și nici sa fiu cine vor altii sa fiu.
Nu mai am timp sa ma incarc cu complexe, nici sa ma simt neimportanta, urata, respinsa și nedorita.
Nu mai am timp sa ascult zvonuri despre mine, critici, reproșuri și pareri subiective.
Nu mai am timp sa ma justific și nici sa fac eforturi sa dovedesc cine și cum sunt.
Nu mai am timp sa-i ascult pe cei care incearca sa ma descurajeze, nici sa-i las pe unii sa imi organizeze viata.
Nu mai am timp sa aman sa traiesc așa cum vreau.


Va iert pe toti aceia care m-ati folosit, ascunși dupa o masca a bunelor intentii și a dragostei.
Va iert pe toti aceia care mi-ati luat cate ceva, fie ca au fost lucruri, vise, planuri sau oameni dragi.
Va iert pe toti aceia care m-ati mintit, care m-ati inșelat și care m-ati tradat.
Va iert pe toti aceia care pentru o perioada de timp mi-ati luat increderea și curajul de a iubi.
Va iert pe toti aceia care m-ati abandonat fara nicio explicatie, atunci cand nu ati mai avut nevoie de mine.
Va iert pe toti aceia care m-ati amagit cu promisiuni, ca mai apoi, intr-o zi sa imi luati toate visele.
Va iert pe toti aceia care m-ati parasit, uneori in cele mai grele momente ale vietii mele.
Va iert pe toti aceia care m-ati impovarat cu griji, cu regrete și cu dureri nemeritate.
Va iert pe toti aceia care ati incercat sa ma schimbati și sa imi luati libertatea de a fi eu.
Va iert pe toti aceia care mi-ati luat liniștea și care m-ati impovarat cu nopti pline de framantari și de lacrimi.
Va iert pe aceia care ati fost indiferenti la durerile mele și pe toti cei care m-ati neindreptatit.
Va iert pe toti aceia incapabili sa ma cunoașteti, care m-ati judecat dupa prejudecati proprii și m-ati denigrat.
Va iert pe aceia care ati facut din durerile și necazurile mele, bucuria voastra și motive de barfe.
Va iert, pentru ca vreau sa imi eliberez sufletul și mintea de voi. Nu sunteti demni de gandurile mele și nici nu va voi permite sa imi otraviti sufletul.
Va iert și va uit.
Sa fiti fericiti!


(Sursa- www.irinab.com)

sâmbătă, 7 iulie 2012

Închipuiţi-vă că într-o zi ar fi venit un tren şi n-am fi mai avut putere să urcăm în el. L-am dorit prea mult, l-am aşteptat prea mult. Ne-am epuizat în aşteptare şi nu ne-a rămas nicio picătură de energie pentru a ne bucura de sosirea lucrului aşteptat. Numai că ne-am fi simţit striviţi de o mare tristeţe, amintindu-ne cât am visat trenul acela care acum pleacă fără noi. Şi ce-am fi putut face după plecarea trenului? Singura noastră şansă ar fi fost să uităm de el, să uităm de toate, să dormim, iar când ne trezeam, cu ultimile noastre puteri, să aşteptăm alt tren...

Octavian Paler

  1. ... o viaţă întreagă am tăcut
    iar tu credeai că te ascult
    şi altă viaţă-am tot visat
    iar tu credeai că stăm la sfat...

    o viaţă întreagă am tot iubit
    tot ce vedeam neprihănit
    iar tu credeai că eu iubesc
    tăcutul meu nesufletesc...

    o viaţă întreagă am tot minţit
    că te iubesc şi sunt iubit
    şi altă viaţă am tot lăsat
    ieşind, să întru în alt păcat

    o viaţă întreagă-am tot cerşit
    un strop adânc de infinit
    iar tu credeai că eu cerşesc
    un strop cochet de te iubesc

    o viaţă întreagă am tăcut
    iar tu credeai că te ascult
    şi altă viaţă-am tot trăit
    iubind şi nefiind iubit...


    poezie de Iurie Osoianu
"Am invatat, in toate s-ai rabdare,
Am invatat, in toate sa ai timp,
Sa nu-l alergi pe cel ce care
Cu-atata dragoste, te-a sprijinit.
Am invatat ,sa-ti multumesc...cumva,
Ca tot, ce pentru mine faci,
Ne face noua numai bine, si ai vrea,
Ca faptul asta, sa-l invat... mai bine!
Am invatat, ce-i bine de la tine,
Caci ce e rau, n-ai cutezat sa-mi spui,
Am invatat, ca..."ma inveti de bine"
O, carte minunata de-mpliniri !
As vrea sa-ti multumesc, dar cum sa fac?
Sa te sarut pe ochii-ti minunati?
Smaraldul n-are stralucirea lor,
Sau gura sa-ti sarut... e complicat.
Caci tu si-n asta ai o arta,
Si-ti place, ca-ntruparea dintre noi,
Sa fie, fara de sfarsit de ploi,"

Intoarcere

De ti-am gresit cu ceva, te rog ma iarta,
Caci intalnirea noastra se numeste sorta.
Mi-e inima bolnava si sufletul pustiu,
Vesti de la tine n-oi mai primi, si stiu.


Te-ai intrebat vreodata cat doare un cuvant urat?
Eu nu le pot uita...si plang.
Un vant caldut vrea sa-mi aline suferinta,
Mi-e greu si dor si nu mai vreau dorinta.


Copacii-si pleaca crengile-nfrunzite spre obrazul meu,
Sosi si ploaia vrand sa planga dorul greu.
Si-o pasare in zbor parca spre tine pleaca,
Cat mi-as dori cu tine la mine sa se-ntoarca.
Dar n-o veni , stiu bine,
Si mi-e atat de dor de tine!


Ciobanu Camelia

Tu nu vei sti

Tu nu vei sti nicicand cat te-am iubit,
In ale tale brate sa fiu, cat mi-am dorit,
Sa ne imbratiseze soarele si marea,
Sa nu cunoastem cuvantul departarea.


Atatea zile si nopti stau intre noi,
Iar lacrimile mele s-au transformat in ploi.
De-ai sti cu cata dragoste pe nume te-as striga,
De-ai fi aici ti-as spune cu mult drag:
Te rog eu...nu pleca.


Dar esti strain de mine si de gandurile mele,
Ma rog sa-ti fie bine, sa nu ai zile grele.
Iubit sa fii si-n dar iubire tu sa dai,
A ta viata sa fie-un colt de rai.


Iubita sunt si eu, poate de stele,
Si mangaiata-n somn de ramurele,
Chipul tau drag in vis adesea imi apare,
Dar ce pacat...in zori dispare.


Ciobanu Camelia

marți, 3 iulie 2012

"Atunci am inteles ca nimic nu dureaza in suflet, ca cea mai verificata incredere poate fi anulata de un singur gest, ca cele mai sincere promisiuni nu dovedesc niciodata nimic, caci si sinceritatea poate fi repetata, cu altul, cu altii ca ,in sfarsit,totul se uita sau ..se poate uita"
Mircea Eliade

"Diseara ce vei spune, biet suflet solitar,
Tu, inima, uscata pe vremuri, ce vei spune
Fiintei prea frumoase, preascumpe si preabune
Ai carei ochi deodata te-nvioara iar?


Vom pune-orgoliul nostru de-a pururi s-o slaveasca;
Poruncile-i domoale nepretuite sunt;
Patruns de duh e trupu-i ca plasma ingereasca;
Privirea ei ne-mbraca in luminos vesmant.


Oricand, in toiul noptii si in singuratate
Sau ziua-n larma strazii si-a omenestii gloate,
Fantasma ei in aer ca flacara danseaza.


Si spune: " Sunt frumoasa si vreau cu strasnicie
De dragul meu Frumosul drag vesnic sa va fie.
Eu sunt Madona, Muza si Ingerul de paza."


Ch Baudelaire

"Povara-i grea! N-o sa-mi ajunga,
Sisif, nici chiar rabdarea ta!
Oricat de vrednic m-as purta,
E timpul scurt si Arta lunga.

Lasand orice mormant celebru,
La fel c-un tobosar cernit
Spre-un dosnic cimitir pornit,
Inima-mi bate-un mars funebru.

Atatea juvaeruri sunt
Uitate-n bezna si-n pamant,
Dormind in veci necercetate.

Atatea flori dau in zadar
Parfumul lor subtil si rar
In taina si-n singuratate."

Ch. Baudelaire

luni, 2 iulie 2012


"Aceste cuvinte
Ti le trimit
De langa lampa arzanda.
Acusi ma culc
Dar far-a adormi
Voi asculta
Derizorii ecouri.
Si zilele de vara
Si orizont senin...
Peste inca, zece ani,
Cate inca se vor stie
Cand, mereu, nereusit
Stau sperante
Si cu ele
Nici o tresarire...
Se avanta randunele
In nemarginire."

Bacovia

Indoiala...

"Poti pune la indoiala, prietene, cat vei voi, mareata stiinta a batranilor Magi din Caldeea sau din Egipt, lumile infinite se vor invarti totusi, mereu, pe axa lor imuabila.
Esti liber sa negi lumina, dar nu vei putea intuneca stralucirea ei. Fiecare din voi este trecut in cartea Cerului iar, aici, pe pamant sortit, harazit prin legile matematice ale unei intelepciuni innascute, la o serie de incercari mai mult sau mai putin dureroase si asta inca inainte de a fi facut primul pas in lumea voastra.
 N-a spus-o oare Hristos: "Daca cineva doreste sa fie implinit sa-si ia crucea pe umeri si sa ma urmeze?"
  Dumnezeu a taiat crucea fiecaruia dintre noi si ii  lumineaza  cateodata o viata plina de dureri, aratandu-i intotdeauna inaintea pasilor lui de drumet obosit, campul linistii."


P.Cristian