luni, 9 august 2010

Sinceritatea, fateta a Adevarului...


"Eu sunt Calea,Adevărul şi Viaţa...",a spus Iisus când predica mulţimilor.
Adevărul este una dintre puţinele virtuţii propovăduite de religia creştin-ortodoxă,alături de Iubire şi Curaj.Pe cale de consecinţă vom putea atribui Adevărului o natură divină.
Totodată mai ştim că cea mai scurtă cale către dreptate este Adevărul.
Un concept destul de vag atunci când este vorba de căutarea lui,Adevărul nu poate fi decât unul singur.
Dacă ar trebui să asociem Adevărul cu trăirile şi acţiunile umane,vom putea spune despre o persoană că este sau nu sinceră.
Sinceritatea nu este nimic altceva decât o faţetă a Adevărului.Fără doar şi poate din conduita morală a fiecărei persoane nu trebuie să lipsească sinceritatea.
Nu de puţine ori Adevărul poate cauza durere însă oricât de rău ar fi trebuie apreciat.Dacă îi spunem unei persoane adevărul despre cum se poartă şi o jignim nu trebuie să ne simţim vinovaţi pentru că menirea Adevărului este să ajute,în nici un caz să jignească.
Există o mulţime de domenii în care omul a înţeles să caute Adevărul,vorbim aici de Adevărul existenţial(cine suntem şi încotro ne îndreptăm),Adevărul factual(cu privire la acţiunile umane şi la faptele rezultate),Adevărul ştiiţific(în toate domeniile ştiinţei),Adevărul istoric,ş.a.m.d.
Întorcându-ne la sinceritate mai doresc să adaug că oricât de greu ne pare a fi să încercăm să rostim numai adevărul,pe atât de înalţător şi liniştit ni se va părea după ce îl vom rosti.Adevărul nu va avea niciodată consecinţe asupra celor care îl rostesc.Până şi inculpaţii care îşi recunosc greşeala au parte de o sentinţă mult mai blândă.
Adevărul în ziua de astăzi începe să îşi piardă esenţa şi va depinde doar de noi ce vom lăsa generaţiilor următoare,iar Adevărul este una din puţinele valori pe care TREBUIE să o lăsăm în urmă. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu