Cand ne-am zarit

Cand ne-am zarit, aerul dintre noi

si-a aruncat dintr-o data

imaginea copacilor, indiferenti si goi,

pe care-o lasa sa-l strabata.

Oh, ne-am zvarlit, strigandu-ne pe nume,

unul spre celalalt, si-atat de iute,

ca timpul se turti-ntre piepturile noastre,

si ora, lovita, se sparse-n minute.

As fi vrut sa te pastrez in brate

asa cum tin trupul copilariei, intrecut,

cu mortile-i nerepetate.

Si sa te-mbratisez cu coastele-as fi vrut.

 

de Nichita Stanescu

victorita

Iar tu sa-mi fii ultimul mal...

 PENTRU TINE, DRAGOSTE!
Ma-mbrac in tine, dragoste nebuna
In forta ta ce vine din pustii
Sa ma cobor apoi pe-un colt de luna
Si sa te-astept la mine, tu sa vii...

Sa-mi incalzesti cu stele a mea viata sura
Sa uit de clipele care au fost tarzii,
Nu vreau sa mai aud nici de masura
Nu fac decat sa te astept sa vii...

Din ochii mei si lacrima sa fuga
Sa o gasesc in strugurii din vii,
La mine doar iubirea sa ajunga
Si-alaturea cu ea, doar tu sa fii...

Sa fii mereu icoana vietii mele
Iar eu sa-ti fiu albastrul din priviri
Pe noi nu vreau sa ploua decat stele,
Sa ne iubim apoi cu foc in noptile tarzii..

Usor si tandru, cum stim ca-i iubirea
Si mangaierile sa curga ca un val,
Sa fim mereu precum tarmul si marea
Iar tu sa-mi fii ultimul mal...

CATRINESCU NELI

Atingeţi-vă clipa şi nu uitaţi că-i toamna !

trosnetul se aude şi-un blovan, ţărâna-n frunze-n-deasăculmea dealului prin copaci, cerul apasă

inima-mi bate şi mă doare, urcuşul frigului mă arde-n oase
pădurea încet primeşte, urma mea ce trece 
bat clopote-n urechile mele
o Doamne ! 
stau şi strig la soare 
nu-mi margini privirea, nu te duce-n orizontul rece 

pun palma pe copacul înalt şi frunzele lui freamătă
vorbesc între ele şi spre pământ se-îndreaptă
plăng zborul lor, şoptesc că nu vor nu fie moarte 
nu vor să uite, roşul ruginiu din ochii noştrii
nu vor să fie noapte

printre crengi ne caută şi printr-un ultim gând ne spun
ascultaţi copacul vieţii, dorinţa lui din gând
cautaţi în albastru stelei, în cerul nopţii vara
simţiţi albul zilei, scânteia de lumină, fulgul iarna
simţiţi în sunet glasul trecerii, uniţi-vă cărarea
fiţi unu-n altul vara şi daruiţi iar viaţa

puneţi-vă împreună, trupul, inima şi sufletul 
fiţi pe lume prin iubire, gândul
atingeţi-vă clipa şi nu uitaţi că-i toamna ! 

Viorel Muha..

♥♫ - Lacrima de dor -

În cenuşiul depărtării,

Porniră cele trei corăbii...
Spre care ţărm le-o duce vântul?...
Ce porturi tainice,
Ascunse cercetătoarelor priviri,
Le vor vedea sosind mânate de dorul tristei pribegiri?...
Ce valuri nemiloase,
Mâine,
Le vor deschide-n drum mormântul?...

Porniră cele trei corăbii, purtând în pântecele lor
Grămezi de aur,
Chihlibare,
Smaralde verzi
Şi-opale blonde,
Iar sus pe bord,
Tristeţea-acelor romanţe veşnic vagabonde,
Cântate,
Azi, în drum spre Poluri,
Iar mâine-n drum spre-Ecuator!...

Porniră cele trei corăbii...
Şi-abia se mai zăresc -
Se-ngroapă
În golul zărilor pătate de violetul înserării
Iar albul pânzelor întinse,
În cenuşiul depărtării,
Zideşte trei mausoleuri în care dorm cei duşi pe apă.

Porniră cele trei corăbii...
Şi-n urma lor rămase portul,
Mai trist ca muntele Golgotei însângerat de-un asfinţit,
Şi-n urma lor,
Pe cheiul umed,
Un singur albatros rănit
Mai stă de pază,
Ca Maria,
Venită să-şi vegheze mortul!...

Ion Minulescu

Opriti timpul,

 


clipa asta minunata
In suflet vreau s-o pastrez
Sa iubesc si sa visez
In jurul meu sunt flori, flori nascute din dor
Am vrut de atatea ori sa le-mpart si sa spun tuturor

Oare vei veni?

Oare vei veni in noapte?…

Oare vei veni in zi?…

Nu conteaza,nu ma vei gasi.

Arunca-ti lacrimile pana-n cer,

Nu conteaza,nu ma vei gasi la fel.

Noaptea incet se lasa peste inima ta

Noapte – care e din ce in ce mai timpurie…

Inima ti-o simt atat de pustie
Incat se inspaimanta si-a mea.

 

Daca am fi picaturi, n-am avea nevoie de lacrimi...

,,Avem mereu de ales: intre a ne opri si a astepta sa vina un vant care sa ne spulbere neincrederea sau a ne continua drumul, cu pasi mici, dar siguri si cu speranta intr-o zi mai buna. Oricat de puternici am fi, simtim nevoia de siguranta si ocrotire. Daca am fi picaturi, n-am avea nevoie de lacrimi... daca am fi cuvinte, n-am avea nevoie de destainuiri... Dar suntem oameni si avem nevoie de iubire. Suntem impovarati de amurg si toamne, dar printre atatea lacrimi si zboruri frante, naluci de atata cautare sau prea lunga asteptare,ne dorim sa strangem in brate si sa soptim cuiva "te iubesc". Noi facem alegerile... uneori bune, alteori gresite, dar acest lucru il aflam o data cu trecerea timpului. Am inteles ca nu timpul ne va vindeca sufletul...ci cel de langa noi...prin dragostea sa...deci nu ne ramane dacat sa iubim"...

A cazut o frunza-n calea ta

A cazut o frunza-n calea ta
Ratacind pe-a vintului aripa
Ai zarit-o si-n aceasi clipa
Ai strivit-o calcind peste ea

N-avea grai sa strige-n urma ta
Nici putere sa spuna cit o doare
Si-a ramas pierduta pe carare
Ploi si vint trecut-au peste ea

Statea lipita de pamint si se-ntreba
Ce-ar face daca vintul ar lua-o
Si-o clipa-n palma ta ar aseza-o
Dar a ramas acolo undeva

A cazut o frunza-n calea ta
Si cine stie cite-or sa mai cada
Dar n-ai sa stii nicicand
Si nu-ti va da prin gind
Ca prima frunza ce-a cazut ïn drumul tau
Am fost eu...

Iubirea ce-i?

 Iubirea? Ce-i iubirea? se gândea el. Iubirea stă în calea morţii. Iubirea este viaţa. Tot, tot ce înţeleg, înţeleg numai pentru că iubesc. Tot ce există, există pentru că iubesc. Totul e legat numai de iubire. Iubirea este Dumnezeu şi, când mori, înseamnă că tu, o particică din iubire, te întorci la izvorul veşnic al tuturor lucrurilor.

Lev Tolstoi
Iubirea este o comoară fără de preţ, cu care poţi dobândi o lume întreagă, care-ţi îngăduie să răscumperi nu numai păcatele tale, dar şi pe ale altoraDostoievski
Iubirea nu este ceea ce crezi tu; nu este această vio lentă năzuinţă a tuturor simţurilor către o făptură vie; este aspiraţia sfântă către necunoscut a celei mai subtile părţi din sufle tul nostru.George Sand

O pală de mesteceni ştiu că ai pe umeri

Eu ştiu că ai în plete lungi fire de aur,
de globuri-fildeş ţii sub pleoape
privirile  în schimb sunt ca un caier
ce toarce fire lunge albastrului din ape

O pală de mesteceni ştiu că ai pe umeri
şi că la sânul tău dorm merii ionatani
pe talia vibrândă viorile se ceartă
alunecând pe-arcuşuri albe de castani

Ştiu că-n genunchiul tău porţi os de căprioară
sălbatecă şi ai pe coapse grumaz de căprior
cu care, prin iarba ta lunatecă m'adaugi
alunecând spre acelaşi...acelaşi cald izvor de  Burlacu  Ion

Gary Benfield

Gary Benfield s-a născut în 1965 in Bermenheme (Anglia). După ce a părăsit lumea academică, el a creat propriul studio într-o suburbie din Londra şi s-a concentrat pe desen şi pictură . Dupa cativa ani de munca ,a început să mearga în toată Europa şi Benfield a devenit un artist celebru. Gary Benfield are un talent si picteaza lucrurilor aşa cum sunt ele în realitate. Munca lui este spontană şi linii disting clar culorile, trasaturile sunt exacte. Obiectele se întrepătrund în mintea lui... dans, îmbinare, culoarea şi tărie .

Autumn

Cine eşti, făptură dragă?

"Cine eşti făptură dragă, căci femeie nu poţi fi,

Cu surâsul tău angelic ce mă bucuri zi de zi?

Când prin purpura-nserării chipul nu ţi-l mai zăresc,

Gândul meu zboară spre tine, să-ţi spună cât te iubesc.

Oare cin' te-a plămădit, prea frumoasă din poveşti?

În eternitatea vieţii tot mai mult tu înfloreşti.

Dă-mi măcar o mică parte din tot ce-aş putea visa

Şi drept gaj iubirii tale, sufletul ţi-l voi lăsa.

Nici prea mândra primăvară cu frumoase flori de mai

Nu se-aseamănă cu tine când zâmbeşti şi-mi spui:"mai stai!"

Când în adieri uşoare, vântu-ţi flutură în plete,

Trupul meu vrea să te guste, cu mireasma ta să-mbete.

Vreau, în viaţa viitoare, să poţi fi soţia mea,

Să-mi arăţi ce e iubirea şi ce-nseamnă dragostea.

Tu eşti raza mea de soare ce mă arde-n zi de vară,

Curcubeul ce-mi apare sus, pe cerul vieţii, iară.

Cine eşti, făptură dragă, eşti un înger, eşti o zeie?

Când văd chipul tău angelic, nu te pot numi femeie!"

 versuri de Florin Petrache 

Dor de Soare...

Am auzit odată-un cânt
Ca murmurele de vecernii...
Desprins cu totul de pământ,
Pluteam ca fulgul alb al iernii.

Cândva un chip am admirat,
Mai luminos ca orice soare!...
Am plâns atunci înfiorat,
În cea mai sfântă sărbătoare.

Odată fruntea mi-ai atins
Cu roua caldă din privire,
De-atunci mi-e dorul meu nestins
De-ntâia, sfânta mea Iubire.

De când Te-am întâlnit, Iisus,
Ai pus în mine dor de Mire...
Tânjesc să fiu cu Tine Sus
Purtat în braţe de Iubire.

Dar, cât mai am aici de plâns,
Mai fă s-aud acea cântare...
Şi cu iubirile ce-am strâns
Fă să mă-nalţ în alba zare.

Să fiu mereu cu ele-n zbor
Atraşi de chipul Tău de Soare,
Plângând pe aripa de dor
Poeme albe de ninsoare.

Iar fruntea când ni-i săruta
Cu roua dorului din Tine,
Iisus, cu şoapte-Ţi vom cânta
Răpiţi, în armonii divine...

Ce vede o femeie la un barbat?

Psihologul Anthony Little de Universitatea Stirling din Marea Britanie a declarat: "Atunci când cauţi un partener pentru o relaţie de lungă durată, cauţi un partener care să fie prietenos, cu umor, cooperant şi plăcut. Toate aceste informaţii le obţii privindu-i faţa".Sunt femei care stiu foarte bine ce trebuie sa vada cand privesc un barbat. La intrebarea ce-ai vrea de la un barbat,ce te-ar atrage la el iti vor raspunde o multime de lucruri:
-sa fie amuzant,
-sa aiba incredere in el,sa aiba un statut social,
Sa aiba simtul aventurii,
Sa arate bine..
Sa fie inteligent…
Asta in teorie.In realitate,cand o femeie se simte atrasa de un barbat,in 90% din cazuri ele nu stiu de ce sunt atrase e acel barbat.Nu pot explica atractia.
In medie sunt opt tipuri de personalitati masculine:
1.Baiatul rau
-Un barbat care este periculos, de care ti-e teama dar in acelasi timp e plin de adrenalina.Este genul de barbat pe motocicleta, plin de tatuaje, care bea, injura si nu-I pasa de bunele maniere.Care mereu vrea sa arate ca el e seful si caruia ii place sa se bage in belele doar de amorul artei.
2.Aventurierul
-Un barbat cu care te distrezi si nu te plictisesti niciodata.E genul de barbat care e in cautarea placerii si a distractiei.Mereu optimist si gata sa faca sin orice experienta ceva fun, cava aventuros.Le place sa faca tampenii si nebunii pentru a nu se plictisi.Femeile adora sa stea cu ei pentru ca nu se plictisesc.
3.Seducatorul
-Un barbat care te face sa te simti sexy si senzuala si care te provoaca mereu.Daca ati vazut filmul “Don Juan de Marco”el e.E genul de barbat care stie o multime despre femei, de la anatomia lor, pana la detalii despre haine, rujuri, pantofi, tendinte.Spre deosebire de Bad boy sau de aventurier au o latura submisiva care ii face mereu sa ofere placer unei femei.Sunt mai docile si ascultatori dar se plictisesc repede dupa ce au obtinut ce-au vrut si nu stau mult.
4.Artistul
-Un barbat care e enigmatic si profund, care creaza emotie din nimic.Artistii transmit usor emotii.Femeile sunt atrase de barbatii care le fac sa simta emotii.Artistul este dezorganizat ravasit si lipsit de self-control, se lasa ingrijiti si dominate.
5.Parintele
-Un barbat care iti spune ce ai voie sa faci si ce n-ai voie.Te face sa te simti ca o fetita sit e controleazaExista femei de cariera atrase de tipul asta ciudat de personalitate.O multime de femei in pozitii puternice se intalnesc cu barbate mult mai in varsta pentru ca spun ca cei de aceeasi varsta sunt imaturi.Sunt atrase de latura asta, de a fi dominate si controlate in viata personala.
6.Omul de succes(stabilitate si obiective)
-Un barbat care iti acorda echilibru si stabilitate si are un stil de viata de invidiat.E omul care aduce banii acasa, care are viata in control, care te face sa te gandesti ca vrei sa te mariti cu el pentru ca o sa ai un viitor asigurat. Creaza intr-o femeie senzatia de siguranta si stabilitate care e greu de gasit in ziua de azi.Cu toate astea, au o personalitate foarte dominanta pentru ca si-au creat succesul pe spinarea lor si sunt foarte incapatanati

7.Tipul obisnuit
-Un barbat care nu iese cu nimic in evident,care esta loial si stabil.Sunt genul bun pentru o relatie, care muncesc mult, trag pentru familie, au o viata normal, o slujba normal, o casnicie normal.De obicei sunt controlati de catre femei care le spun ce sa fac, unde si cand.
8.Catelusul
-Un barbat care iti face toate poftele si iti da tot ce vrei.Sunt genul de barbate , gata mereu sa faca un compliment, gata sa va fie la dispozitie, gata mereu sa intrebe: cu ce te pot ajuta?De obicei sunt genul care nu se uita direct in ochii unui barbat, foloseste orice ii trece prin cap pentru a ajunge la o femeie si e foarte insistent.Femeile care sunt genul dominant au mereu catelusi prin preajma pentru ca sunt buni la casa omului.Te asculta, te aproba, te poti folosi de ei.
In conceptia mea, un barbat adevarat e acela care iti acorda echilibru si stabilitate.Care creaza intr-o femeie senzatia de siguranta si stabilitate, care e greu de gasit in ziua de azi.Sunt oameni cu personalitati dominante pentru ca au muncit o viata poate pentru cariera si succesul lor.Incapatanati si tematori.Dar as vrea sa pot vedea in privirea lor si un suflet sensibil.O capacitate reala de a-i intelege pe cei ce simt frumos.Si incredere, si de ce nu?Putina visare.
Am auzit multe femei punandu-si intrebari:au barbatii sentimente? Sunt barbatii dotati pentru intimitate? Pot sa faca dragoste fara sa iubeasca? Sunt poligami?
Eu am convingerea ca , majoritatea barbatilor sunt sentimentali. Vedeti cat de afectati pot fi, chiar distrusi dupa o ruptura afectiva, si pentru o perioada lunga de timp. Adevarul este ca barbatii isi ascund emotiile si isi interzic sa-si exprime sentimentele. Ne aflam in fata efectelor negative ale civilizatiilor patriarhale, care il obliga pe barbat sa se arate insensibil. A simti emotii si sentimente, a le spune, a le impartasi inseamna a risca sa fii luat drept o fiinta slaba si vulnerabila, intr-un cuvant, lipsita de virilitate. Destinat sa comande, sa faca ordine, sa plece la vanatoare, chiar sa ucida, barbatul nu poate fi sentimental. Si intr-adevar, din cauza ca si-au sufocat sensibilitatea de-a lungul mileniilor, se poate ca unii sa fii devenit genetic insensibili. Cu atat mai mut cu cat, in copilarie, barbatul nu a cunoscut dialogul intim si afectuos cu tatal. Acesta nu-i vorbea decat despre rezultate scolare si sportive si nu despre stari sufletesti.
Totusi, barbatii sunt sensibili si sentimentali, dar isi ascund sentimentalismul pentru a se proteja de ceilalti. Sa admitem ca se indragosteste si-si declara sentimentele, atunci risca sa fie respins si refuzat de cea pe care o iubeste, ceea ce este nu numai o suferinta, ci si o infrangere. Si apoi, a fi foarte indragostit si a marturisi acest lucru l-ar pune intr-o situatie de inferioritate fata de femeie. Barbatul este mult mai vulnerabil decat lasa sa se creada atitudinea lui de dominator.
Totusi, atunci cand are incredere intr-o femeie barbatul indrazneste sa-si scoata armura si sa-si dezvaluie nevoia de afectiune, sensibilitate si tandrete. Este partea omeneasca a barbatului, cea pe care barbatul de azi nu ezita sa o expuna, spre binele relatiilor dintre femeie si barbat. Pacat ca barbatul care indrazneste sa se descopere este adesea atat de ranit de vreo femeie cu un feminism orb. Barbatii isi manifestau nevoia de afectiune si spuneau cam cat de mult ii poate pune in valoare dragostea unei femei si cat de mult ii incurajeaza. Unii se aratau a fi foarte romantici. “A fi indragostit ne transforma, ne maturizeaza pentru a deveni demni de dragostea unei femei, pentru a o putea impresiona si proteja.” Acest discurs ar fi putut fi tinut de un cavaler din sec XI ca iubirea are o putere de trezire extraordinara. Examinandu-l pe barbatul indragostit aflam lucruri remarcabile. De exemplu, ca nu se indragosteste de oricine: inconstientul sau il indreapta spre cineva pe care l-a cunoscut deja. Dar unde? In copilarie, era mama sau o sora mai mare, sau nasa, sau o prietena… Pe scurt o femeie draga si idealizata a carei amprenta a pastrat-o de cand a intalnit-o pe tot parcursul vietii. Femeia pe care a ales-o in prezent este cea pe care a putut sa o puna in lacasul lasat din amprenta din trecut. Femeia aleasa este si cea pe care a proiectat portretul-robot al femeii ideale, cea din trecut, fantasmate de-a lungul anilor.
Un fapt notabil: a se indragosti inseamna pentru barbat a-si regasi feminitatea infantila, uitata in procesul de dobandire a identitatii masculine. Feminitatea barbatului , legata de cea a femeii este cea care da calitate si soliditate povestilor de dragoste, invers libertinajul care il face sa treaca de la o femeie la alta (poligamia) traduce o teama a barbatului de a se reintoarce la aceasta feminitate.
O alta descoperire: cuvintele de dragoste ale femeii sunt mai mult decat simpla narcisizare a barbatului. Reprezinta o dubla reparatie: cea a tacerii mamei in privinta sexualitatii baiatului si cea a absentei feminitatii mamei care se ascunde in spatele maternitatii. Acest fapt dezvolta inconstient un  sentiment de iubire-ura fata de imaginea idealizata a femeii din trecutul lui. La varsta adulta, alte fapte vor alimenta aceasta paradoxala relatie iubire-ura. Noul barbat modern va putea sa iasa din acest paradox trecand de la iubirea egoista la adevarata iubire.
In activitatea sexuala majoritatea barbatilor acorda mai putina importanta aspectului afectiv si relational decat femeia. Aceasta nu accepta relatia decat daca exista participarea afectiva si intelectuala, altfel spus, decat daca iubeste si se simte iubita. Noile sondaje arata ca o treime dintre barbatii moderni au nevoie sa fie iubiti pentru a putea sa faca dragoste. Asta arata ca ancheta, fiind recenta, a fost intervievat un numar mare de barbati cu mentalitate noua.
De ce barbatul poate face distinctie intre sex si iubire? Pentru ca stie sa distinga mai usor intre nevoie si mijlocul de a satisface acea nevoie? Pentru ca are o viziune mai profana, mai materialista asupra sexualitatii? Atunci cand priveste o femeie, el este cel a carui privire ii aluneca instinctiv spre zonele erogene. El consumator de filme pornografice, el cu o mentalitate de penetrant fugitiv: sa aiba o femeie, sa o posede si sa se retraga pentru a reveni la preocuparile lui, ceea ce permite si impune placerea sa exploziva si scurta, urmata de o faza refractara.
Dar “este prins chiar cel care credea ca prinde”. Se intampla ca barbatul, care la inceput nu visa decat o relatie sexuala, sa se ataseze ulterior de o femeie trecand de la sex la afectiune. Intensitatea placerii resimtite, care inunda creierul de neurotransmitatori responsabili cu starea de bine, il leaga de acea femeie care i-o produce. De aici si expresia “ o are in sange”. “Recunoastere” zic unii, “dependenta, spun altii: o seama de endorfine si de alte molecule ce dau nastere voluptatii  sunt responsabile de aceasta legatura. Insa biologia nu este decat un aspect simplist si animalic al legaturii dintre barbat si femeie. Dincolo de chimia corpurilor exista chimia constiintelor. La inceput a fost atractia sau dorinta (creierul reptilian), apoi intelegerea si atasamentul (“creierul constient” care dezvolta ratiune si constiinta). Dorinta pune fundamentele, placerea uneste, atasamentul pastreaza. Bineinteles, ceea ce am scris pana acum priveste femeia si barbatul traditional. Barbatul de azi isi revendica dreptul la sentimente. Relatiile limitate de sex il intereseaza mai putin. El prefera sa ascocieze sexului atasamentul si relatia. In ziua de astazi  barbatul isi recunoaste nevoia de iubire si de securitate afectiva, si aproximativ jumatate dintre ei ar mai putea sa faca dragoste fara sa mai puna problema si de relatie, si sentimente. Invers femeile actuale revendica dreptul de a face dragoste fara a iubi. Au diverse experiente sexuale pur fizice in numele libertatii cucerite de curand.
Dar, dupa o perioada oarecare de iubire libera, si unii si altii isi dau seama ca atractia, dorinta, calitatea legaturii sexuale, uniunea pe cunoastere reciproca, valori comune si obiective comune, acestea toate la un loc ii poate uni pe cei doi parteneri sa se iubeasca si sa se ataseze unul de celalalt si in contextul unei relatii. In momentul in care sunt mai multe zambete, mai multa atentie, mai multa rabdare, amabilitate, tandrete, generozitate, intelegere, comunicare, incredere, toleranta apare relatia de viitor prin ceea ce inseamna o absenta a limitelor materiale si imateriale.
Dupa aceasta mica prezentare a principalelor tipuri de personalitati masculine, sa revin la intrebarea: la ce se uita o femeie cand vede un barbat.In opinia mea cred ca o femeie se uita la ceea ce vrea ea sa vada la un barbat.Si mai putin la ce vede in realitate. Optimista fiind din fire, nu vad nimic rau in asta.Totul e intre ce-am visat si realitate sa nu fie chiar o prapastie.Pentru ca oamenii nu pot fi schimbati.Daca ai ales sa iubesti un om dificil, ma tem ca trebuie sa-l iubesti exact asa cum este .

---

Noapte buna!

Am ajuns sa va iubesc atat de mult incat parca simt nevoia sa va explic de ce azi n-am postat nimic.Am pus pepeni la murat, si gogosari cu conopida in otet.Iubesc toamna pentru preperate.O mostenesc pe mama si pe tati al meu iubit, .........sigur voi scrie ceva despre cat de fericita am fost langa ei.....Azi chiar n-am iesit dintre borcane.Dar m-am gandit la voi.Si sa stiti ca va iubesc.Din tot sufletul meu.Pupic.Noapte buna

Chiar daca eşti departe.

Se-aşterne-un vis plăcut

Asemeni unei zi de vară;

Cu adieri de vânt tăcut,

Şoptind pentru întâia oară.

Şiroaie de cuvinte

Ce curg acum spre tine,

E dorul cel fierbinte

Ce-i-n inimă la mine.

Sărutul tău cel dulce

Îl pun în astă noapte

Pe ale mele buze să se culce,

Chiar daca eşti departe.

Te iubesc!

"Te iubesc fara sa stiu cum, sau de cand, sau de unde.Te iubesc pur si simplu, fara complexitati sau mandrie.Te iubesc pentru ca nu stiu alta cale."
Pablo Neruda

Moare cate putin, cine nu-şi permite măcar o dată în viaţă să nu asculte sfaturile "responsabile".

Moare câte puţin cine se transformă în sclavul obişnuinţei,
urmând în fiecare zi aceleaşi traiectorii;
cine nu-şi schimbă existenţa;
cine nu riscă să construiască ceva nou;
cine nu vorbeşte cu oamenii pe care nu-i cunoaşte.

Moare câte puţin cine-şi face din televiziune un guru.

Moare câte puţin cine evită pasiunea,
cine preferă negrul pe alb şi punctele pe "i" în locul unui vârtej de emoţii,
acele emoţii care învaţă ochii să strălucească,
oftatul să surâdă şi care eliberează sentimentele inimii.

Moare câte puţin cine nu pleacă atunci când este nefericit în lucrul său;
cine nu riscă certul pentru incert pentru a-şi îndeplini un vis;
cine nu-şi permite măcar o dată în viaţă să nu asculte sfaturile "responsabile".

Moare câte puţin cine nu călătoreşte;
cine nu citeşte;
cine nu ascultă muzică;
cine nu caută harul din el însuşi.

Moare câte puţin cine-şi distruge dragostea; cine nu se lasă ajutat.

Moare câte puţin cine-şi petrece zilele plângându-şi de milă şi detestând ploaia care nu mai încetează.

Moare câte puţin cine abandonează un proiect înainte de a-l fi început;
cine nu întreabă de frică să nu se facă de râs
şi cine nu răspunde chiar dacă cunoaşte întrebarea.

Evităm moartea câte puţin, amintindu-ne întotdeauna că "a fi viu" cere un efort mult mai mare decât simplul fapt de a respira.

Doar răbdarea cuminte ne va face să cucerim o fericire splendidă.

Totul depinde de cum o trăim...

Daca...
Dacă va fi să te înfierbânţi, înfierbântă-te la soare.
Dacă va fi să înşeli, înşeală-ţi stomacul.
Dacă va fi să plângi, plânge de bucurie.
Dacă va fi să minţi, minte în privinţa vârstei tale.
Dacă va fi să furi, fură o sărutare.
Dacă va fi să pierzi, pierde-ţi frica.
Dacă va fi să simţi foame, simte foame de iubire.
Dacă va fi să doreşti să fii fericit, doreşte-ţi în fiecare zi..."

PABLO NERUDA..