Ploaia...

Imi bate ploaia-n geam, parca esti tu Venind din universuri fara teama, Cand vantul printre plete iti trecu Sunand prin frunze clopote de-arama. Te-aud in sticla geamului batand Cu-argintul picaturilor de ploaie, Si te aduni gingas alunecand Iubit-o, pan` la mine in odaie. Te strang in palma-mi mare, pic cu pic, Si insetat apoi sa sorb din tine Eu am uitat cat sunt de mic Si ca de fapt Tu te reversi in mine. Stelian Maria