luni, 20 decembrie 2010

Un om de succes e acela care poate construi o fundatie solida cu caramizile pe care altii le arunca in el!

Despre viata…
Acolo unde ti-e inima, e si comoara.
Realitatea costa mult, in schimb, cumpara totul.
Un zambet dureaza o clipa dar amintirea lui dureaza o viata!
Fii bun, dar fereste-te sa creada lumea ca poti fi numai bun.
Sa canti si sa joci, dar sa nu joci dupa cum iti canta altii.
Imi e destul sa stiu ca pot!
Priveste in ochii mei sa vezi ce se ascunde in ei!
Cateodata zambetul ascunde multa durere.
Daca vrei sa fii fericit, uita trecutul, fii atent la prezent si asteapta viitorul.
Incearca sa fii fericit in fiecare zi.
Viata merge zambind inainte!
Stai o clipa si gandeste te la ceea ce ai: esti fericit?
Afara este cald si frumos, dar in sufletul tau cum este?
Frumusetea inseamna putere, insa ea nu este vesnica.
Cand ai gasit un raspuns, verifica-l, probabil ca nu este corect.
Daca vrei sa fii fericit o clipa… razbuna-te, dar daca vrei sa fii fericit toata viata… iarta!
Viata e frumoasa doar cand stii sa o traiesti!
Invata sa alungi lacrima cu un zambet, chiar si atunci cand te doare.
Este usor sa inventezi o problema, mult mai greu este sa sesizezi o problema reala si sa o formulezi corect.
Viata cand stii sa o traiesti, e lunga!
Sunt liber cand sunt cu mine insumi!
Cine cruta pe cei rai, dauneaza celor buni.
Din raul altuia sa nu -ti faci o bucurie.
Sa nu rupi florile care formeaza coroana.
Invidia e oarba si nu stie decat sa barfeasca virtutile.
Sa nu crezi in norocul prezent.
Mai bine mai tarziu decat niciodata!
Nu renunta cu usurinta la ideile tale!
Deschide-ti sufletul, nu il lasa sa planga!
Fii increzator in puterile tale!
Prin inima poti fi deasupra tuturor!
Putem deschide inima altora numai cand o deschidem pe a noastra.
Nu te lasa nici incantat, nici descurajat de nostalgiile vietii!
Nu plange ca s-a terminat, zambeste ca s-a intamplat!
Incearca sa fii fericit in fiecare zi!
E preferabil sa starnesti invidie decat mila!
Intelepciunea vine o data cu suferinta!
Cand nu esti sigur de caracterul unui om, priveste-i prietenii.
Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat, fii trist pentru ca nu ai facut nimic remarcabil.
Nu e destul sa nu faci niciun rau, ci trebuie sa faci tot binele pe car-l poti face!
Un om intelept transforma sansa in noroc!
Cheama norocul in ajutor, dar da si din maini!
Un om de succes e acela care poate construi o fundatie solida cu caramizile pe care altii le arunca in el!
Nu exista inima mai mare decat inima care poate sa ierte!
Un mincinos nu va fi crezut nici atunci cand spune adevarul.
Mincinosul are nevoie de memorie.
Orice adevar este mai bun decat o incertitudine continua.
Sinceritatea este o inima deschisa.
Cand un om minte, ucide o parte din lume.
Recunostinta este semnul unui suflet nobil.
Un suflet ce-i singur nu oglindeste nimic, degeaba si floarea fara parfum.
Minciuna e adevarul mascat.
Secretul succesului consta in consecventa scopului!
Prietenii au toate lucrurile in comun.
Mania produce ura, intelepciunea hraneste iubirea!
Munca devine mai usoara prin obisnuinta.
Sa nu crezi ca apa linistita nu e adanca.
Nu conteaza cati prieteni ai, ci cat de buni sunt.
Visele nu se risipesc, dar nici nu zboara daca nu le dai aripi.
Fii indulgent cu altii si sever cu tine!
Cu prostii si cu foarfecele sa umbli atent.
O constiinta incarcata este un dusman permanent.
Lumina iti lumineaza calea si cartea iti lumineaza mintea!
Mananca fructele cand ti se ofera fiindca mai tarziu nu vei mai gasi nicio coaja.
Pana la genunchi in placere= pana la brau in durere.
Cine dispretuieste un sfat, dispretuieste un ajutor.
E intelept cel ce se bucura de ceea ce are.
Soarta nu rapeste ceea ce nu a dat!
Adevarul elibereaza!
De teama, devenim curajosi.
Cartile sunt prieteni siguri!
Totul este relativ in viata!
Timpul este cel mai intelept dintre toate, caci el le inventeaza pe toate!
Cel mai bun prieten pentru om este cel vechi.
Inteleptul este mai curajos decat un soldat.
Nu poti invata sa inoti daca nu cobori in apa.
Plantele cunoasterii trebuie stropite cu lacrimi.
Foamea nu are gust!
Ploaia de lacrimi este necesara recoltei cunostintelor.
Cine vrea sa fie intelept, sa imite lemnul de santal care parfumeaza securea care il rapune.
Sa nu lauzi in fata, sa nu barfesti in spate.
Calitatile trebuie insusite.
Prietenul il incerci cand esti la necaz, eroul in lupta si omul cinstit cand e vorba de datorii.
Departarea nu este departare daca sufletele sunt apropiate.
Gaseste prieteni in zilele bune pentru a-i pune la incercare in zilele rele.
Acela care iti tine umbrela deasupra capului atunci cand ploua, iti este prieten.
Obiceiul si chelia dispar o data cu moartea!
Cine are un prieten bun, nu mai are nevoie de oglinda!
Cuvantul e de argint, tacerea e de aur.
La nenorocire, se sting toate dusmaniile.
Esti ceea ce gandesti!
Orice drum, oricat de lung, incepe cu un pas!
Cheia mica deschide usa mare.
Lucrul cel mai pretios ramane nevazut!
Durerea intotdeauna trece!
E dificil sa dai dreptate ignorantului.
Frumosul place oricui!
Ceea ce nu ne omoara, ne face mai puternici!
Infrangerea nu este decat a celor care o accepta.
Idealurile sunt ca stelele: s ar putea sa nu le atingem, dar ne pot calauzi in viata!
Nu testa niciodata adancimea unei ape cu ambele picioare!
Cuvintele unui om beat reprezinta gandurile unui om lucid.
Cel mai trist lucru in viata este ca uneori iti dai sufletul cui nu are nevoie de el.
Viata e intotdeauna o “necunoscuta”.
Cine bea ca sa uite multe, ajunge sa uite ca bea mult.
Fii frumoasa daca poti, fii cuminte daca vrei, dar fa-te intotdeauna respectata!
Timpul spune intotdeauna adevarul!
Pana nu semeni, nu culegi!
Mielul bland suge de la doua oi.
Intai sa meriti, apoi sa pretinzi!
Ingroapa securea razboiului!

Sa frang ceea ce nu se poate...

Sã frâng ceea ce nu se poate!
Nostalgia sã aibã trup si s-o împing pe fereastrã afarã!
Sã frâng ceea ce nu se poate! Fatã
de sânul tãu gol ca de gânduri
Cândva Dumnezeu m-a apãrat
Sus pe metereze la lumina lunii m-a dus
ca nu care cumva
din pricina limbutiei mele sã apari
si ursitele sã te însemne
Cum s-a si întâmplat
Cãci viata asemenea întâmplãri vrea si îi sunt pe plac
iar noi credem cã ele se petrec aiurea
si de cealaltã parte a dragostei de cealaltã parte a mortii
orbecãim pânã când nãpraznica înclestare
a ceea ce a devenit carne a cãrnii
se aprinde în noi ca fosforul lumineazã sã ne desteptãm
Da timpul înainteazã drept iar dragostea vertical
si ori se rup în douã ori nu s-au întâlnit niciodatã
Dar ceea ce rãmâne
Ca nisipul adus în camerã de vântul puternic
si pãianjenul
acolo afarã în pragul usii
Lupul cu ochiul aprins tânguindu-se
Nesigure par toate si mai cu seamã munþii Cretei
mi-i amintesc din copilãrie ninsi
si i-am regãsit rãcorosi
dar ce importantã are
Fie cã rãmâi liber fie cã esti învingãtor soarele tot apune
si e de jur împrejurul tãu
Liniste nãpãditã de tãrmuri devastate unde
mai coboarã norii sã pascã iarbã cu putin înainte
sã se-ntunece pentru totdeauna
De parcã s-ar fi sfârsit cu oamenii
si n-a mai rãmas de spus nimic de seamã.
(versuri de Odisseas Elytis)

Alteratia timpului...

“ Et la mer et l’amour ont l’amer pour partage,
Et la mer est amère, et l’amour est amer,
L’on s’abîme en l’amour aussi bien qu’en la mer,
Car la mer et l’amour ne sont point sans orage.”
(Pierre de Marbeuf)

Existã un timp pentru toate
un timp de uitare, un timp de-nvatare,
un timp de traire, un timp de iubire,
un timp pentru somnul cel lung
un timp de murire.
Pas cu pas toate se învata si se dezvata.

Love me if you dare - Reason

Iubirea adevarata..nu tine de..teorie!

Parerea unui psiholog, desi nu intru totul teoretica, pentru ca dragostea nu prea tine de teorie.
Misterul, teama, aventura, dorinta, sentimentul de plenitudine: cinci criterii care va vor ajuta sa intelegeti ce este dragostea adevarata.
Misterul
Dragostea este un mister pentru cei care o traiesc. Desi o simtim, nu o putem explica. De ce oare? Pentru ca ceea ce ne leaga de celalalt este inexplicabil. Cand iubesti cu adevarat, nu o faci doar pentru imaginea celuilalt (frumusetea sa, asemanarea cu o persoana ori alta) , nici pentru ceea ce simbolizeaza (tata, mama, putere, bani, etc.), ci pentru „secretul” sau, pe care nu il putem numi, care va intalni secretul nostru: o absenta, o lipsa resimtita inca din copilarie, o suferinta aparte, de nedefinit.
Ei bine, dragostea este intalnirea a doua rani, a doua lipsuri, presupune sa imparti cu cineva ceea ce iti lipseste in mod radical.Dragostea adevarata: 5 semne care nu insala

Teama de a-l pierde pe celalalt
Atunci cand iubesti, ti-e teama. Tot timpul. Devenim dependenti de sustinerea celuilalt pe parcursul vietii. De aici si teama de a-l pierde. Dragostea implica asumarea unui risc, deoarece uneori poti fi chiar respins. Ori, putem distruge dragostea pentru ca ne este prea teama, o putem sabota incercand sa ii reducem importanta, ocupandu-ne timpul cu o activitate care presupune doar implicarea propriei persoane. Toate acestea sunt echivalente puterii enorme pe care o exercita celalalt asupra noastra.
Dragostea ne atinge fiinta, ce avem mai profund in existenta noastra. Putini oameni isi dau seama de acest lucru. Dupa ce depasesti in dragoste conflictele, separarile, raman doar sentimentele pozitive.

Dragostea adevarata nu este un contract de afaceri: este un sentiment violent care presupune riscuri din partea ambilor parteneri. Nu trebuie sa uitam asta niciodata cand suntem pe ganduri, cand avem impresia ca celalalt ne iubeste mai putin, pentru ca aceasta nu inseamna ca nu mai este indragostit de noi. Se poate sa ii fie doar teama pentru ca se simte cu mainile legate.
Acceptarea de a te angaja cu celalalt in necunoscut
Nimic nu este scris. Romantismul pasiunii care se aprinde, arde, apoi se indreapta spre un sfarsit previzibil este doar un mit. Dragostea nu urmeaza un declin sistematic, ci isi poate schimba directia. Trebuie sa acceptam ca nu ne putem stapani sentimentele, si ca putem trece prin episoade contrastante.
Insa daca esti convins ca dragostea nu este niciodata sigura inseamna ca mostenesti un trecut care te impiedica sa crezi in tine si in celalalt. Pentru a iubi cu adevarat, trebuie aproape sa crezi intr-un fel de miracol. Trebuie sa intretii focul, care isi poate relua amploarea, sa nu ceri satisfacerea imediata a anumitor dorinte proprii, sa accepti necunoscutul, sa ai rabdare…
Dorinta
Fara nicio indoiala, atunci cand iubesti, il doresti pe cel de langa tine. Si mai mult, sa faci dragoste te ajuta sa iubesti. Fara acest schimb de trupuri, dragostea nu este deplina. Dragostea cere placere pentru ca exista dorinta. Iar indragostitii care fac dragoste au un plus de placere. Diferentele se anuleaza, cei doi se confunda. Fara dragoste adevarata, placerea este resimtita ca un mod de a scapa de o tensiune, in timp ce atunci cand iubesti, placerea este o emotie care degaja unde, vibratii, este o experienta puternica, ce zdruncina. Nimic nu este batut in cuie in dragoste, e un du-te-vino neincetat, cu fluxuri si refluxuri, iar dorinta poate reveni oricand.
Sentimentul ca existi
Atunci cand esti iubit, iti simti justificata existenta. Dragostea adevarata reprezinta aceasta experienta de legitimare a lumii, aceasta iluzie ca dragostea noastra este unica. Celalat este idealul intrupat, si noi existam datorita privirii sale. Dragostea ne reda statutul copilului sigur de puterea sa absoluta, convins ca daca nu ar exista, lumea ar rata ceva. Indragostitii se aleg unul pe altul. Il investim pe celalalt, ii recunoastem o putere fundamentala: il valorizam, il credem de neinlocuit. Consideram ca am descoperit o comoara.
Pe de alta parte, celalalt ne ofera lumea sa, ne permite o deschidere spre alte orizonturi, emotii pe care nu le resimteam cu aceeasi intensitate inainte. Simturile ne sunt mai treze. Avem sentimentul ca suntem la adapost pentru ca celalalt a stiut sa ne descopere. Atunci cand iubim cu adevarat, simtim mult mai intens ca existam.
(Un articol de Simona Covatariu-preluat GARBO)
Sursa: informatiiprofesionale.ro

Pastreaza...

Pastreaza-ti gandurile pozitive, pentru ca aceste ganduri vor devenii cuvinte.
Pastreaza-ti vorbele pozitive, pentru ca aceste vorbe se pot transforma in actiuni.
Pastreaza-ti actiunile pozitive, pentrru ca aceste actiuni pot devenii obiceiuri.
Pastreaza-ti obiceiurile pozitive, pentru ca acestea pot devenii modul tau de a trai.
Pastreaza-ti modul de viata pozitiv, pentru ca acest mod de viata poate devenii destinul tau.
...
Mahatma Gandhi

duminică, 19 decembrie 2010

LAVINIA SI MARCEL PAVEL , PENTRU O SEARA

Departarea...

Voiesti sa cunosti lucrurile? Priveste-le de aproape. Vrei sa-ti placa? Priveste-le de departe.

Ion Luca Caragiale

....visul frumos al copilului din noi....

Smiley - Dream girl

Frank Sinatra - Have Yourself a Merry Little Christmas

Tu Doamne...

Tu, Tată din ceruri, priveşte, ne iartă
biet sufletul rob în trup de zăpadă,
tăcer...ea prelungă, cuvintele goale
şi mîna ne-ntinsă spre mîinile Tale.
Ne iartă orbirea şi teama de noi,
cămările-nchise şi pasul greoi,
ne iartă aripa purtată aiurea,
ne iartă uitarea şi iartă pădurea
cea plină de Tine dar fără de schit.
Mă iartă c-am fost uneori fericit
şi, fără să ştiu, am crezut că mă doare
să-mi dau fericirea în palmele Tale.
Şi iartă, de poţi, tot ce-n urmă-am lăsat
cu pete de tină, de ger, de păcat
şi iartă-mă Doamne că nu am zîmbit
cînd trupu-mi purta urme-adînci de cuţit
şi n-am dat bineţe cînd îngeri în zbor
şopteau că-i de-ajuns şi că-i timpul să mor.
Mă iartă de toate şi cîte-or mai fi.
Miroase a iarnă şi-a colind de copii
şi-a noapte miroase. e vremea de-acu'
să ieşim noi Doamne şi să intri Tu.
(De: Fabian Anton)
..un mic luptator...

Trebuie să ştiu ce vreau să înflorească în ceea ce apăr!

Negaţia îmi poate arăta ce nu vreau să fiu şi ce nu vreau să fac, ce-mi repugnă şi ce dispreţuiesc. Dar trebuie să ştiu ce vreau să înflorească în ceea ce apăr. Între ruinele unei negaţii se impune o afirmaţie.
(Mitologii subiective)Octavian Paler
O raza de soare...in iarna....

ghost

Citatul zilei 19.12.2010

"Priveste drept inainte si, daca pamantul pe care-l cauti nu exista inca, fii sigur ca Dumnezeu il va crea pentru a-ti rasplati indrazneala" (Regina Isabella a Spaniei, catre Cristofor Columb)

sâmbătă, 18 decembrie 2010

Abba - The Day Before You Came

Despre...iubire...

 Cred in prieteni...in vindecarea adusa de lacrimi,rasete si in povesti impartasite si in legaturile formate din incredere si adevar...
Cred in puterea mainii ce o strange pe alta,in clipe de durere si in miracolul zambetelor si imbratisarilor spontane...
CRED... intr-o prietenie ca a noastra... chiar si virtuala...
(EMY GRIG-BEJE)
"Cand dragostea vorbeste , vocile tuturor zeilor par a fi adormite in armonia raiului."

Dragostea arde, dar lipsa ei usuca...
(Ionel Teodoreanu)
Daca se inlatura dragostea si bunatatea, toate bucuria vietii dispare.
(M.I. Cicero)

Ma doare ca esti departe, desi spiritul tau s-a contopit cu al meu pe vecie. Nu mai traim demult pe cont propriu, suntem doua fiinte in care bate aceeasi inima!
(Elena Stan)

Rugaciune

Intoarce-ti , doamne , fata catre mine
Sa vezi din plin pe robul tau umil
Sa-l vezi ingindurat , plin de suspine
Si neajutorat ca un copil .

Aducerile-aminte mi-arata a mea viata
Ca pe-un zabranic negru-n zi de-nmormintare
Copil , tinar , adult ma vad mereu in ceata
O ceata deasa , neagra si fara de scapare .

Am asteptat sfirsitul sau batrinetea calma
Nesimtitor in groapa sau fara de dorinte
Dar , ca-n trecut , si-acuma o palma sau sudalma
Ma insotesc pe drumu-mi cel plin de suferinte

Si ca-n trecut si-acuma sint fara aparare
O tinta minuscula dar nimerita-n plin
De tot noroiul lumii , ce ustura si doare
Si iti preface viata intr-un amar destin .

Mi-am cautat scaparea pe cai intortocheate
Sau pe cararea dreapta a recei judecati
Dar usile-au ramas in fata-mi ferecate
Pecetluite trainic , acum ca-n alte dati .

Si sa nu-l vezi pe robul tau umil
Infrint , indurerat , plin de suspine
Si neajutorat ca un copil
Intoarce-ti , doamne , fata de la mine

Si sa nu-l vezi pe robul tau umil
Si sa-ntelegi ca-i irosit o viata
De om batrin , de-adult si de copil
Intoarce-te , parinte , si nu-l privi in fata .
(Jan Lulu Stern)

IN VIS...


Cinta bucuria-n mine
Mult mai mult decit o stii
Cind , in noptile senine ,
Te astept din nou sa vii
Noptile mi le faci vise
Visurile , paradis
Fara tine pare-mi-se
Ca-s trezit din al meu vis .
(Jan Lulu Stern )

vineri, 17 decembrie 2010

Lara Fabian - Je t'aime

Citatul zilei 17.12.2010

Anumite defecte sunt necesare pentru ca totul sa fie in regula. Ar parea ciudat daca vechii prieteni nu ar mai avea vechile ticuri.
Goethe

Poveste de iarna...

Luna incet a rasarit
Peste dealurile sure
In omat a adormit
Noaptea prin padure.
Sus in cerul lor inalt
Norii incep sa cearna
Linistea unei povesti
Ca un dar de iarna.

Tu fulg de nea..

Tu fulg de nea in miezul noptii,
Nici unui muritor nu apartii.
Inimile tuturor le incalzesti
Chiar daca in cadere-ti te topesti.

Esti bucuria tuturor copiilor,
Si-a inimilor chinuite de dor.
Faci stelele sa fie mai aproape,
Lacrimile..mai usor sa se desprinda de pleoape.

Cu stralucirea ta,
Unora le-ai schimbat soarta.
Vrajiti ei te-au urmat din loc in loc
Crezand ca tu le porti noroc.

Dar tu apoi i-ai parasit,
Rugandu-te in gand ca ei sa se fi pornit.
Ai plans vazandu-i rataciti
Si te-ai rugat de D-zeu sa fie ocrotiti.

Caci el este si-ocrotitorul tau,
Facandu-te sa reapari mereu.
Sa raspandesti lumina-n noapte,
Facandu-ne sa intelegem ca doar
Un fulg de nea,de D-zeu e tot ce ne desparte!

luni, 13 decembrie 2010

Paradis în destrămare

Mlaştină. De fiecare dată când îţi scufunzi trupul gol printre ierburile acelea roşii, smârcul se întregeşte încă o dată; îţi iubesc atunci părul, atârnat deasupra apei ca o floare moartă de pai, demult uitată… prin măduva ei înoată peştii. Era o mlaştină sălbatică şi amândoi pierduţi în delir.
Mi-am înroşit unghiile. Oglinda mi-a lustruit un zâmbet larg. M-am învăluit în ştergarul stacojiu, al bunicii. Şi m-am lăsat dusă de râu. Am plutit, am plutit, am plutit… până apa s-a preschimbat în sânge şi eu am devenit transparentă. Apoi am visat că eram o umbră pe un perete ud; mă mişcam tremurând, cu pas lin. Nu mai gândeam nimica, trăiam numai.
O herghelie aleargă să te întâmpine, vezi?… Gândurile mele. Chipul tău dulce se leagănă pe un gât delicat, ca o lebădă, şi degetele mele îţi frâng pielea într-un drum de ceuşă. Trebuie să fugim.. să fugim, înainte ca vântul să ne aţâţe oasele. Vreau să-ţi mai sărut încă o dată ochii, înainte să devină necunoscut, vreau să-ţi sângerez umerii palizi sub cascada aceea de pulbere… până noaptea ne va înghiţi mişcările, până viermii ne vor devora venele, până cucuvelele vor face din corneele noastre diamante magice.
Am auzit frânturi de cuvinte pe care nu le-am mai înţeles. Brusc am plonjat în întuneric şi am înţeles că nu mai ştiam unde am căzut, cine eram şi dacă îţi mai eram iubită. Trăiam; în vis. Am auzit frânturi de cuvinte pe care nu le-am mai înţeles. Brusc am plonjat în întuneric şi am înţeles că nu mai ştiam unde am căzut, cine eram şi dacă îţi mai eram iubită. Trăiam; în vis. Mi-am amintit că te-am pictat atunci când dormeai… dar nu o să ştii niciodată, o să ţin pânza doar pentru mine, atunci era o zi însorită. Şi puteam să văd praful din odaia ta… şi pe tine. Şi mirosul pielii tale; era ca un ceai fierbinte de fragi. Cred că a venit timpul. O să fug, o să fug, o să fug… să uit că am promis să stau. E atât de puţin timp, atât de puţin.
Lângă noi putreziciunea curge ca un râu, în aer; plantele îşi deschid uşi bolnăvicioase, un zbor nou se naşte din pasări cazute. Pământul nostru înnebuneşte după un soare care îi arde buzele. Îţi aud răsuflarea ca o bestie ce şi-a zdrobit cuşca. Vântul mi-a ucis limba, şi tu ai uitat culoarea privirii mele. Ah, dacă ai şti cât de iute creşte moarte în mine, de ai putea să te prăvăleşti la mine în braţe, atunci sărutul nostru ar fi o piatră de moară năruită în abis. Ia-mi inima şi aprinde-o în zori, când va răsări soarele; o să-ţi arăt cum să vorbeşti cu îngerii.
http://aporia.ro/paradis-in-destramare/

* Andreea Gae

duminică, 12 decembrie 2010

E..iarna...si..ninge pe alocuri...

(Imagine Predeal 12.12.2010)

Rostește-mă

Înveşmântată ca o vestala
Învăluită în speranţă
Sunt tot acolo, unde m-ai lasat
Aştept ca o statuie
Să-ţi văd pasul încolţit lângă trepte

Fulgerele vremii, ninsorile mele dragi
Te aduc nălucă sub aceeaşi copaci
Aerul se tulbură, clipa lovită
Aduce zvon de îmbraţişare. Aş zbura...
-strigă-mă! Ţi-am spus; şi a răsărit
curcubeul lângă suflarea amiezii
Tăcerea devenise o dungă subţire
printre armonii jefuite de cântec

Când eşti departe
Rosteşte-mă încet, tandru
cu numele meu întreg de zidire
Cheamă-mă să te aud!
şi ai să vezi cum o petală
Îţi va mângâia umărul.
Deasupra
Sufletul meu ca un vis plutitor te atinge
Când amurgul ţi-aleargă rătăcirile
Ducându-te lângă privighetori

Departe, în jurul pământului, între nelinişti
Rosteşte-mă cu inima uneori!
(Elena Armenescu)

Ceva ca rugăciunea

Nu stiu ce am,
Ca nu dorm cand dorm
Nu stiu ce am,
Ca nu sunt treaz,
Cand stau de veghe.

Nu stiu ce am,
Ca nu ajung nicaieri,
Cand merg.

Nu stiu ce am,
Ca stand pe loc
Sunt, hat , departe.

Doamne, din ce fel de huma
M-ai luat in palmele tale calde
Si cu ce fel de saliva
Ai amestecat si-ai framantat huma-mi?

De nu stiu ce am
Ca exist,
Nu stiu ce am
Ca nu mai am nimic,
Decat pe tine.
(Marin Soresc)

Unde să pleci

Află şi-nvaţă
Acest refren:
Până la moarte,
N-ai nici un tren.


Clipă absurdă
Şi, noi, năuci,
Nici nu ştiu unde
Vrei să te duci.

Încă nu-i gata,
În hale reci,
Trenul cu care
Crezi c-ai să pleci.

Deocamdată,
Încă de ieri,
Acarii însuşi
Se simt şomeri.

Care plecare,
Care pardon,
Care adio,
Care peron?

Ce despărţire,
Când amândoi
Nu ne cunoaştem
Noi între noi?

Nu fi precoce,
Nu insista,
Încă-i abstractă
Iubirea mea,

Cât tu, pe lume
Nici n-ai venit
Şi, într-un pantec,
Suferi cumplit.

Creşte, sub cerul
Astrilor căşti,
Maternitatea
Unde urmează
Să mi te naşti.
(Adrian Paunescu)

sâmbătă, 11 decembrie 2010

Mirabela Dauer & Marian Nistor ~ Frunza mea albastra


Ne-ar trebui
O mie de ani sa recladim
Ce-am sfaramat aseara
Cu despartirea noastra.
Si nici atunci nu-i sigur
C-am mai putea sa fim
Eu creanga ta de aur
Tu frunza mea albastra.

Tristi vom cunoaste
Ceasul lung dupa dezmierdari
Si intreband in stanga si in drepata trecatorii,
Singuri si fara remuscari,
Ne vom cicni in cosmos
Doar uneori ca norii.

Linistea de-atunci
N-o vom mai regasi, Singuri vom petrece
Cele din urma clipe
In timp ce pescarusul iubirii va muri,
Batand inca o dara
Din largile-i aripe

Linistea de-atunci
N-o vom mai regasi, Singuri vom petrece
Cele din urma clipoe
In timp ce pescarusul iubirii va muri,
Batand inca o dara
Din largile-i arïpe.

dance me to the end of love-leonard cohen

Amintirile fetitei..ce..si-a dorit asa de mult...candva..doar..un pegas...

Si e sambata....aceeasi sambata pe care o asteptam..cu luni in urma.Cat de diferita insa.....In februarie tot intr-o sambata m-am lasat convinsa de fiica mea sa incerc sa cunosc..mai multi oamani,sa incerc sa-mi fac un prieten..de ce nu...poate un nou tovaras de viata.Si...complet neancrezatoare in aceasta retea am intrat pe acel site..pe care azi noapte m-am decis sa-l parasesc pentru totdeauna.A fost greu...M-am imprietenit acolo cu o doamna...care chiar mi-a atins sufletul.Cu care am comunicat mult despre suflet,despre iubire dar si despre necazuri.Fiecare zi era un schimb frumos de versuri,proza sau..mesaje...Imi vor lipsi..si ea si..un alt profil..al Enigmei.Versurile Logicei si ale Enigmei..sunt pe blogul meu...cred din sept incoace.Perioada care a fost si este inca mai grea pt mine.Ocupata fiind sa-mi caut un servici,am scris mai putin, dar zilnic citeam ce scriau ele si tot ce am considerat frumos la ele, am adus aici pe blog.Azi...mi-am reaminintit sambata din februarie.Noua fiind pe acel site n-am stat mult.A doua zi insa...pe sapte febr...mi-a atras atentia un profil,o fotografie...mult de tot.Exact pt ca eram aproape sigura ca nu am nici cea mai mica sansa ca acea persoana sa-si opreasca atentia asupra mea,i-am trimis un mesaj..afirmativ...doar...format din trei cuvinte...simple observatii in care-mi exprimam parerea despre el ca om.Am adormit visand la el...si chiar crezand ca nu voi primi niciodata un raspuns.Dar,a doua zi deschizand casuta de mesaje..mi-a stat nima vazand ca mi-a raspuns...si ochii lui mi s-a parut ca erau plini de lumina,contineau un zambet jucaus...fata aceeasi de fapt...mie mi se parea ca e reala si ca-mi vorbeste.I-am raspuns la mesaj...si in acea seara am vorbit ...ore....si...am aflat astfel ca Dumnezeu a creat aceasta apropiere..exact de ziua lui de nastere....Frumos!....Nespus de frumos..pot afirma si acum...cand totul a devenit..doar amintire...Tot azi noapte, intr-o alta zi importanta pentru el...cu siguranta mult mai importanta decat propria-i zi de nastere...mi-am luat ramas bun de la acel chip...pentru totdeauna.E greu sa spui adio...uneori imposibil....Dar si mai greu e sa simti insemnatatea acestiu cuvant.Sa constientizezi greutatea semnificatiei.Sa poti crede ca nu vei mai revedea niciodata un om care...desi n-a fost decat cateva minunte in fata ta...a existat in fiece secunda in gandul tau,in inima ta luni...Pe care il asteptai sa apara desi stiai ca nu va apare.Pe care il iubeai nu pentru ca vroiai.Ci doar pentru ca asa simteai.E ca si cum ai incerca sa pui frana la o masina...si constati...in mers fiind ...ca nu reusesti.E putin dura comparatia..dar asa e.Eram constienta si speriata in acelasi timp.Ma intrebam cand ma voi putea opri...ma rugam sa nu mai simt nimic,sa nu mai vreau nimic,sa nu mai astept nimic...Imi doream liniste sufleteasca..Acea liniste in care...poate nu simti ca existi...dar...in care cuvantul "dor"...nu mai exista.Nu si in viata ta.Sa ranesti este foarte usor, dar sa ierti pe cel care te-a ranit spune mult despre sufletul si caracterul persoanei care are puterea de a ierta.....
Despartirea doare, singuratatea este apasatoare insa acestea ne sunt lectii de viata.
Cine nu a trecut prin astfel de momente, cine nu stie ce inseamna durerea, durerea ce provine din dragoste, dragostea care ne-a parasit, nu a inceput inca sa traiasca, sau viata lor a fost o iluzie.....
De ce doare dragostea? Pentru ca tot ceea ce depaseste pragul firescului doare: frigul aspru iti tortureaza pielea, caldura excesiva duce la pierderea cunostintei, iar dragostea provoaca o grava anemie sufleteasca. Orice sentiment ce se ridica deasupra sferei comune provoaca o pierdere subita a oricarui reflex de aparare. Si atunci doare. Fiindca nu stim sa ne aparam. Si nu ne pasa. Traim momentul, iar apoi traim de dragul momentului trecut, iar intr-un sfarsit, uitam momentul si nu mai stim bine de ce si pentru ce traim. Stim doar ca am iubit. Si doare. Intram zilnic pe acel site...si in mod inconstient vizualizam profilele ce mi-au facut vizite cu o zi in urma.Azi noapte am realizat...ca de fapt il cautam pe al lui....si..niciodat...nu l-am mai regasit..acolo...aproape de mine.Am realizat ca trebuie sa renunt si la acest site..in care am cunoscut...mai multe feluri de oameni...mai mult sau mai putin bine intentionati. diferiti..si buni si rai...oameni intr-un cuvant.Nu cred ca acolo voi gasi...ceva ce chiar nu stiu daca imi doresc sau mi-am mai dorit vreodata.Cred ca viata mea...eu...e putin diferita de a marei majoritati a oamenilor.Am ramas aceeasi fetita visatoare,care privind cu lacrimi in ochi,pe obraji chiar, acel pegas in vitrina,constientiza ca din cauza banilor nu si-l va putea avea acasa...la cativa anisori.Dar a continuat sa viseze la el ani intregi...pana a crescut si avand bani.. l-ar fi putut in sfarsit duce acasa.Era prea mare insa atunci...Avea bani...dar nu mai putea merge cu un..pegas...Cu toate astea...l-a iubit ...ani...a visat..ani la cat de fericita ar fi fost...cu el...aproape...  

Si acum...luni...zile si nopti de-a randul...am privit cu ochii mintii un chip drag...intelegeam perfect cum stau lucrurile..dar speram..imi doream de fapt...vroiam sa cred ca o minune poate schimba mersul lucrurilor.Ca o voce sau cateva cuvinte...imi va aduce ce astept.Nu imi impuneam aceste lucruri.Exista in inima mea...acel sentiment unic..pe care-l avem cand il avem...nu voi sti niciodata de ce.Apare cand nu stim...si traieste in inimile unora dintre noi...pana la moarte.A uitat cineva vreodata prima iubire?Nu prea cred.Dar...unora dintre noi se pare ne e scris sa retraim acest sentiment...si...asa cu n-am uitat nimic din ce a fost..la ...nu stiu...douazeci de ani...nu vom uita nici ce ne-a daruit Dumnezeu...ani mai tarziu...Scriu azi...fiindca e sambata.Pentru ca luni de zile..sambata seara...scriam aici...vorbeam uneori si cu acel chip...adormem gandindu-ma daca el va citi vreodat ce scriu,intrebandu-ma daca vrea sa stie ce simt...ce scriu...cum o duc...constienti amandoi de ireversibilitatea drumurilor noastre....   Voi continua activitatea pe acest blog...mi-a devenit drag....E martorul..trairilor mele...a devenit...refugiul meu.Cand fiecare isi vede linistit de viata lui...incerc sa fac acelasi lucru...incerc sa renunt la intrebarea..."de ce"....si le spun lacrimilor ce cad acum pe obraji...sa curga daca asa vor...dar sa inteleaga..si ele...ca nimeni nu le vede...ca pe nimeni nu intereseaza ca ele si-au facut aparitia...ca durerea noastra e uneori doar a noastra...si ca lucrurile se intampla doar cum trebuie sa se intample..nu cum am vrea noi..si cand am vrea noi....Va doresc un sfarsit de saptamana frumos,linistit,sa va bucurati de iubirile voastre...si...sa nu-i uitati pe cei ce va iubesc.Ei exista..undeva...iubiti-i si voi...atat cat puteti....Plecarea lor e posibil sa va doara intr-o zi...Iar de nu va iubeste nimeni...iubiti-l pe Dumnezeu.El sigur va iubeste,va ocroteste,si sigur nu va va lasa cand va e greu...extrem de greu.Va pup

Citatul zilei 11.12.2010

Succesul nu este rezultatul unei arderi spontane. Trebuie sa arzi cu adevarat pentru el.
Reggie Leach

Nourii...

Privesc grăbiţii nouri ce-alunecă pe zări,
Topindu-se departe şi revenind întruna.
Parcă-mi trimit tăcute, nostalgice chemări,
Ei, fraţii cu dreptatea, cu ziua şi cu luna.

Oceane mari de apă pe-a cerului genuni
Câteodată-s limpezi ca lacrima pe-o pleoapă,
Revarsă altădată şi trăsnet şi furtuni -
Rămân aceleaşi totuşi oceane mari de apă.

Ce chipuri prinde-n slavă al norilor convoi!
Centauri, turme, nave, creneluri de redută...
Noi îi urâm când grindini revarsă peste noi,
Noi îi iubim, cu stropii lor calzi, când ne sărută.
(Nicolae Labis)

Poezia....

Deşi-i din implicaţii şi rămurişuri pure
Ori din cristale limpezi ce scânteind se rup,
Intrând în ea, să tremuri ca-n iarnă-ntr-o pădure,
Căci te ţintesc fierbinte, prin gheţuri, ochi de lup.
(Nicolae Labis)

DOR...

Pentru ce-am plecat,
Unde mă îndrept?
S-au întunecat
Sensurile-n piept,
Dar o flacără
Mă cheamă acolo
Sub straturi de nea
Şi vreau să treacă
Liniştea mea.
(Nicolae Labis)

Sa nu uitam...

Exista in fiecare dintre noi setea de a ne depasi pe noi insine, de a fi, in unele aspecte, ca Dumnezeu. Este reflexul copilului care doreste sa se asemene cu parintii sai. Dimineata ne rugam: “Doamne, ajuta-mi sa-Ti seman, pana ce chipul Tau va fi reprodus in mine.” Iar seara, dupa ce vedem efectele vantului potrivnic, lasam capul jos, rusinati “ Doamne, iarta-ma , caci nici azi nu am reusit.” Sa nu uitam ! Oricat de teribile ar fi valurile si vanturile care bat pe marea vietii noastre, dezamagirea nu e o solutie. Chiar daca nu e in mod fizic alaturi de noi in momentele de cumpana ale vietii, sa fim siguri ca Mantuitorul mijloceste pentru noi in Sanctuarul ceresc si se roaga pentru ca sa ajungem cu bine pe “tarmul celalalt”- tarmul mantuirii O noapte binecuvantata si un sfarsit de saptamana cu dragoste, pace si intelegere.
(Enigma)

vineri, 10 decembrie 2010

Cât timp vorbesc...

Cu dinţii strânşi între vecii,
Orice cuvânt e o încredere
Pe linia frântă între cer şi mine -
Vorbindu-ţi, trebuie să fii.
Acolo-n munţi, unde şi brazii
Se prostern, jnepeni, pe pământ,
Şi norii se preling pe piatră,
Bate-n vârtejuri un cuvânt.
Cu siguranţă că al tău e
Tiranul sunet şi afund,
Vacarmul sângelui mi-l pierde,
Dar brazii, norii îl aud.
Iubitul meu pe care nimeni
Nu l-a văzut decât în somn,
Tată cuvintelor din mine
Şi peste nerostire domn,
Nesigur fiu
Născut din ruga
Pe care ţi-o înalţ,
Am obosit de-atâta cânt,
De-atâtea gânduri fără şir,
De-atâtea vorbe îngereşti.
Eşti fără milă,
Nu te văd, n-aud -
Cât timp vorbesc cu tine,
Eşti.
(Ana Blandiana)

Te port in inima la orice pas...

Esti ca un inger pazitor,
Cand nu esti cu mine mor de al tau dor.
M-ai fascinat de la-nceput,
Acum te iubesc enorm de mult.
Ma gandesc mereu la tine,
Imaginea ta in gand imi vine.
Adu-ti aminte cum a inceput totul,
Nu stiam ca langa tine imi e locul.
M-am indragostit de ochii tai,
Mi-am dorit atat de mult sa fie-ai mei.
Iar buzele tale,izvor de fericire,
Au gust de miere,imi dovedesc iubire.
In brate cand ma strangi,eu simt dorinta,
Simt cum tremura a mea fiinta.
Privirea ta ma umple de iubire,
Ma topesc incet in a ta privire.
Esti talismanul meu,imi porti noroc,
Te iubesc,si nu-i un joc.
Te port in inima la orice pas,
Sufletul mi-e implinit,cand aud al tau glas.
Te ador cum nimeni n-ar putea,
Te doresc cu toata fiinta mea.
Esti al meu,iubire-ti daruiesc,
Esti totul pentru mine,te iubesc!
(Enigma)

Iubirea matura...mai putin curaj..mai multa tarie de caracter...tacuta si inteleapta

Este acea iubire care apare atunci cand s-au potolit hormonii, cand s-au stins toate nalucirile tineretii, cand lasi nelinistile deoparte pentru ca ai capatat intelepciunea de a sti ce vrei. Iubirea matura este implinire. Tinerete spre copilarie. Este calitate. Inseamna reinnoire. Dovezi. Gesturi marunte. Poate mai putin curaj. Dar mai multa tarie de caracter.
Multi nici nu vor sa auda ca exista un altfel de Ea, un altfel de El, o altfel de Poveste, o altfel de iubire… o Iubire Matura, batatorita de ploi, uscata de soare, improspatata de roua, trecuta prin foc si sabie. Dar rabdatoare, respectuoasa, frumoasa… incredibil de frumoasa... Multi nici nu vor sa o numeasca iubire. Numesc iubire doar focul acela pasional care iti curge rapid prin vene, se lasa cu tunete si fugere naprasnice, te lasa cu lacrimi si suferinti adanci, cu cicatrici de neiertare si neputinte de uitare, te consuma din cap pana in picioare…
Multi numesc demodata aceasta iubire cu parfum de vechi si de nou, aceasta iubire tacuta si inteleapta… Multi nici nu vor sa inteleaga ca nu este neaparat necesar sa strigi acest sentiment cald si placut in toate colturile lumii, ca nu trebuie sa il expui galagios, ca nu trebuie sa faci parada de el, ca nu trebuie sa te bati cu pumnul de piept ca tu nu il lasi sa moara. Pentru ca il ai in ziua de astazi langa tine. Si il vrei si in ziua care va urma celei de astazi, celei de maine. Si il ai in continuare... Si de fapt sa faci ceva ca sa nu il lasi sa moara… Iubirea matura

Multi cred ca fac referire la povesti de adormit copiii daca spun ca zilele, saptamanile, lunile, grijile, problemele, anul, anii, anii pot trece peste ea, iubirea matura, si ea, iubirea matura, sa nu se maturizeze de tot. Multi nici nu s-au gandit vreodata ca iubirea matura are gustul dulce amarui al vinului rosu. Acel vin rosu de esenta tare, mai bun pe masura ce trec anii, mai parfumat pe masura ce zace intre scandurile butoiului… Acel vin in care poti sa torni apa pentru ca tot nu o sa-i dezlegi savoarea, tot nu o sa-i alterezi gustul… acel pahar de vin caruia ii iubesti forma… acel pahar de vin caruia ii vezi zgarieturile, dar le accepti firesc gandind sagalnic ca vinul nu s-ar vedea atat de frumos in pahar daca zgarieturile nu ar fi acolo…. Acea iubire care accepta, cere, da, primeste… dar nu cere sa il transformi sau s ail schimbi pe celalalt ca sa il poti iubi. Acel vin care nu se oteteste peste noapte… aceasta iubire care nu se stinge brusc.
Iubirea matura nu iti da ameteli si batai de inima in stomac, dar iti da batai de inima regulate si pertinente, iti da echilibru. Nu te imbatraneste… nu, nu… iubirea matura este cea care te face sa te simti ca un copil, iubirea matura este cea in care pe chipul ridat al partenerului vezi ochii aprigi de adolescent. Iubirea matura este acea iubire care apare atunci cand s-au potolit toti hormonii, cand s-au stins toate nalucirile tineretii, cand lasi nelinistile deoparte pentru ca ai capatat intelepciunea de a sti ce vrei. Iubirea matura este implinire. Tinerete spre copilarie. Este calitate. Inseamna reinnoire. Dovezi. Gesturi marunte. Poate mai putin curaj. Dar mai multa tarie de caracter. Inseamna sa ajungi la destinatia calatoriilor tale. Sa gasesti sensul tuturor iubirilor care au trecut prin viata ta. Sa traiesti fericit. Sa-l lasi si pe celalalt sa traiasca fericit langa tine.

joi, 9 decembrie 2010

Kelly Family - An Angel

Amarele nelinisti

Cresc nelinistile-n noi ca veninul in guse de serpi.
Spre ireala zari ale gandului negru
ne indeamna haotice ascunzisuri
ale sufletului nostru bantuit de grele furtuni.
Cine ne va putea da linistea,
linistea in care sa nu mai simtim ca suntem aievea,
dupa care tanjim cu priviri purulente
ca bolnavii sanatoriilor cu paturi albe,
unde in colturi apar si cresc tristetile,
tristetile cenusii, tristetile mai sumbre dacat moartea?
Cine ne va lecui de nelinistile ce ne rod,
Cum viermii sfartecand un creier intr-un sicriu de lemn putred,
atunci cand planam in zbor frant dincolo de zarea constiintei
si gandurile noastre nu mai au sperante,
si sufletele noastre nu mai au vise?
Cand suntem pustii ca nesfarsitele, vastele deserturi
ce nu au nici nisip, nici gheturi eterne sa le acopere?
Cand dincolo de noi si de sufletele noastre nu mai e nimic,
Cand vantul negru-al nefiintei ne bantuie amar,
neinchipuit de amar si fara sens?...

(Charles Baudelaire)

Unei...trecatoare...

Asurzitoare, strada în jurul meu mugea.
Înalta si subtire, durere maiestuoasa
În voalurile-i negre de doliu, fastuoasa
Si mîndra, o femeie trecu prin fata mea

Cu sprinten mers si zvelte picioare statuare.
Eu ma-mbatam privind-o si beam ca pe-un venin,
Din ochiul ei, cer vînat de uragane plin,
Placerea ce ucide si vraja care doare.

Un fulger... apoi noaptea! - Faptura fara drum,
Tu care cu-o privire m-ai renascut deodata,
Abia în vesnicie te voi vedea de-acum?

În alte parti, departe! tîrziu! sau niciodata!
Caci nu-mi cunosti cararea, nu stiu spre ce mergeai,
O, tu zadarnic draga, o, tu care stiai!

Exista din punct de vedere psihologic asa numitele “suflete pereche”?

Exista din punct de vedere psihologic asa numitele “suflete pereche”? Si daca da, cum iti dai seama ca un anume suflet este tocmai sufletul TAU pereche? Facand abstractie de portretul sau fizic, care ar putea sa fie acele trasaturi de personalitate care te-ar determina sa crezi ca tocmai ai gasit persoana potrivita? Are sufletul tau pereche un anumit profil psihologic? Exista o lege a atractiei si la nivelul personalitatii umane? Cat de adevarat este faptul ca, ignorand celelalte personalitati existente, contrariile se atrag, incercand sa se gaseasca? Si cine este Paul Dobransky?
Paul Dobransky este un psiholog american renumit, autor al cartilor The Secret Psychology of How We Fall in Love (Psihologia secreta a iubirii) si The Power of Female Friendship (Puterea prieteniei feminine), expert in psihologia cuplului si a relatiilor. De ce este atat de interesant sistemul sau de clasificare a personalitatilor umane si a tipurilor de relatii care se stabilesc intre persoane? Iti spunem in articolul urmator. In “Psihologia secreta a iubirii’, psihologul dezbate o teorie mai mult decat incitanta. Iar daca ai putina rabdare si vrei sa descoperi carui tip de personalitate ii apartii si cum ar trebui sa fie sufletul tau pereche, testul KWML (King, Warrior, Magician, Lover) este extrem de interesant. Il poti face aici: http://www.kwml.com/contemplate/assembler.php?page=welcome
Conform unei legi neintelese a atractiei, energiile opuse graviteaza una in jurul celeilalte, atragandu-se si cautandu-se reciproc. Conform teoriei psihologului, energia care face ca doua fiinte umane sa fie perfect compatibile este STIMA DE SINE. Psihologul este de parere ca aceasta energie umana –stima de sine- poate fi impartita in doua categorii: ‘binele pe care il oferi celorlalti” si “increderea pe care le-o oferi celorlalti” care reprezinta polii opusi catre care fiecare personalitate umana graviteaza. Din punct de vedere emotional, exista doua categorii de persoane: persoanele cu un comportament maternal, protectiv, cele care urmaresc si se ingrijesc de binele celorlalti si persoanele cu un comportament “paternal”, increzator, orientate catre actiune, persoane care urmaresc sa sporeasca increderea celor in jur in ei insisi.
Totodata, dintr-un punct de vedere intelectual, exista persoane analitice, rationale, ordonate, care isi folosesc mai mult partea stanga a creierului si persoane creative, flexibile, pline de umor, care se folosesc mai mult de partea dreapta a creierului si care urmaresc sa te faca sa te simti bine in prezenta lor. Evident ca aceste persoane au si trasaturi negative: cei din prima categorie au tendinta de a dezvolta un comportament obsesiv, pot deveni tipicari, au tendinta de a tine lucrurile sub control. Cei din a doua categorie au tendinta de a fi dezordonati, distrati, lipsiti de concentrare si atentie.
Luand ca punct de vedere cele doua aspecte (emotional si intelectual), Paul Dobransky ajunge la concluzia ca absolut fiecare individ (inclusiv propria persoana, cei dragi, persoanele de sex masculin, persoanele de sex feminin, etc.) apartine unuia dintre cele patru profile de personalitate cunoscute sub numele de REGE/ REGINA, RAZBOINIC, MAGICIAN, AMANT (simboluri folosite pentru prima oara in psihologia Jungiana).
Conform teoriei atractiei psihologice a lui Dobransky, Tipul Rege/ Regina este compatibil cu tipul Magician, iar tipul Razboinic este compatibil cu tipul Amant. Aceste perechi au o structura temperamentala diferita si exista, datorita acestor opozitii temperamentale, o mare putere de atractie intre ele. Profesorul Dobransky numeste aceste perechi “suflete pereche’, personalitati care tind sa se caute si sa se completeze unele pe altele din punct de vedere social, emotional si intelectual. Iata, conform viziunii lui Dobransky, care sunt cele patru tipuri de personalitati, trasaturile psihologice si comportamentale sociate si care le sunt sufletele pereche. Opozitiile nu doar se atrag, spune Dobransky, dar se si completeaza… Sufletele pereche in psihologie: Testul KWML de personalitate si compatibilitate
Regii/ Reginele – Regii si reginele medievale aveau intotdeauna grija de regatul si supusii lor, veghind totodata asupra binelui propriei persoane. Arhetipul regilor/ reginelor este asociat unui spirit nobil, unui spirit de organizare foarte dezvoltat, unui sentiment puternic al responsabilitatii si al datoriei, capacitatii de a lua decizii pentru binele celorlalti, abilitatii de a da directive, de a coordona oamenii si de a le oferi protectie. In societatea moderna de astazi, Regii/ Reginele sunt acele persoane care strang in jurul lor grupuri de oameni. Sunt persoane preocupate de binele emotional al celor din jur, avand tendinta de a proteja si de a ocroti. Regii/ Reginele exceleaza in a da cele mai eficiente sfaturi, adorand sa li se ceara opinia. Sunt diplomati/diplomate din fire. Ei sunt cei care planifica si fac regulile intr-un grup. Au uneori o atitudine pasiva, de superioritate si se asteapta sa fie iubiti, apreciati, respectati, curtati, amuzati de ceilalti. Sunt firi analitice, folosindu-se de partea stanga a creierului.
Psihologic vorbind, personalitatea compatibila Regilor/ Reginelor este cea a Magicienilor. Magicienii sunt efervescenti, spontani, “sufletul” grupurilor si al petrecerilor, cei care aduc non-conformism si noutate in viziunea traditionalista a Regilor/ Reginelor. Relatia dintre Magicieni si Regi/ Reginii este cea ideala, oferindu-si reciproc stimulare intelectuala si emotionala. Regina este fascinata de Magician, Magicianul nutreste o admiratie netarmuita pentru Regina.
Razboinicii – Razboinicii apartin si ei personalitatilor analitice, rationale si practice, folosindu-se ca si Reginele/ Regii de partea stanga a creierului. Spre deosebire de acestia, beneficiaza de mai multa incredere, mai mult curaj, avand tendinta de a insufla incredere in ei insisi si persoanelor din jur. Telurile lor au o finalitate practica si imediata, fiind capabili sa duca repede si eficient la bun sfarsit o sarcina pe care i-ai atribuit-o. Se bucura de un organism puternic si rezistent, iubind sportul si miscarea. Actioneaza rapid, sunt directi, disciplinati, combativi, nu se intind la vorba si doresc recunoasterea rolului pe care il au intr-un grup. Devin atasati rolului lor de razboinic-protejator. Chiar daca par uneori lipsiti de afectiune, isi apara cu strainicie grupul de care apartin, .
Razboinicii sunt atrasi si intrigati de personalitatea Amantilor (sensibili, afectuosi si emotionali, prea inceti in miscari ca sa se initieze in anumite actiuni). In Evul Mediu, razboinicii obisnuiau sa-i apere pe Amanti si sa-i instige la actiune, adorand in acelasi timp sa le asculte povestile si cantecele romantice de dupa batalie. Razboinicii si Amantii sunt suflete perfect compatibile. Razboinicii si-ar da si viata sa ii apere pe Amanti.
Magicienii - Magicienii sunt persoane vesele, joviale, pline de vitalitate, creative, increzatoare, cu o energie aproape inepuizabila si o emotionalitate ridicata, spune Paul Dobransky. Sunt oamenii momentului, adorand sa se bucure de “acum”, de clipa, de spectacol. Niste raritati….  Adora sa creeze spectacol, sa fie in centrul atentiei, sa straluceasca (uneori o fac fara intentie sau efort), sa daruiasca din talentele lor si celor din jur. Sunt si creativi, dar si orientati catre actiune. Se simt vii si fericiti de fiecare data cand au ocazia sa performeze in fata unui public sau a unui grup de oameni si cand pot sa-si manifeste darurile cu care au fost inzestrati. Din aceasta categorie fac parte artistii, speakerii, oamenii de afaceri remarcabili, agentii de vanzari remarcabili, etc, Se folosesc mai ales de partea dreapta a creierului si, din punct de vedere al Increderii in sine, urmaresc sa ofere binele celor din jur amuzandu-i, surprinzandu-i. Uneori, dispar din centrul atentiei la fel de repede pe cat se propulseaza.
Magicienii au nevoie de un partener protector, afectuos, rational, pe care sa se poate baza si care sa ii tempereze firea pasionala, aducandu-l cu picioarele pe pamant. Magicienii dezvolta o relatie frumoasa si armonioasa cu Regii/ Reginele ale caror sfaturi si sustinere le sunt necesare. Firea logica, analitica a Reginei/ Regelui se completeaza minunat cu firea inflacarata a Magicianului.
Amantii
- In Evul Mediu, Amantii obisnuiau sa scrie poezii si povestiri pentru a-i amuza si a-i emotiona pe ceilalti, punand in ele tot patosul si toate trairile. Dupa batalie, Razboinicul adora sa-si linisteasca sufletul ascultand cantecele si istorioarele Amantului. Amantii sunt timizi in public si nu-si pot stapani o anumita stangacie atunci cand se afla in grupuri sociale mai mari. Atunci cand nu se simt in largul lor, au tendinta de a parea neincrezatori. Sufletele pereche in psihologie: Testul KWML de personalitate si compatibilitateIn societatea actuala, Amantii sunt firi pasnice, visatoare, cu o imaginatie bogata, blajine, cuceritoare prin delicatete, loiale si urmaresc sa ofere bine celor din jur. Sunt firi extrem de afectuoase si creative. Chiar daca sunt sensibili si emotionali, au tendinta de a-i proteja pe cei din jur. Multe din marile idei ale lumii vin din partea lor... Sunt receptivi, empatici si stiu sa asculte, putandu-se conecta cu usurinta la trairile si sentimentele celor din jur. Echilibrul si-l gasesc de multe ori in singuratate. Au dificultati in chestiuni precum gestionarea banilor, luarea de decizii importante pentru viitorul lor sau confruntarea fizica cu ceilalti.
Din aceasta categorie fac parte poetii, scriitorii, o anumita parte din muzicieni si cantareti (muzica soft, cu o oarecare sensibilitate), oamenii cu vadite inclinatii artistice. Psihologic vorbind, sufletul pereche al Amantului este Razboinicul. Amantul adora sa-si exercite afectiunea asupra Razboinicului, sa-l emotioneze, sa-i scoata la iveala latura sa sensibila. Razboinicul adora ca Amantul sa-l incante cu minunatele sale idei. Alaturi de el se deconecteaza de indatoririle sale practice.
(preluat GARBO)

Citatul zilei 09.12.2010

Nu trai in trecut, nu visa la viitor, concentreaza-ti toate eforturile in prezent.
Buddha

FRUMOS...

Baboi ft. Puya & Ruxandra V. - Efectul Banului

Puterea gandului

Suntem creatori, suntem creatii si, invididual, purtam un aflux de energie. Suntem parte a universului, putem atrage raul in momentul in care punem raul in fata. Gandurile aduc deopotriva energie pozitiva si negative, gandurile ne pot transforma chipurile, ne pot echilibra sau dezechilibra energetic, ne pot aduce sau ne pot rupe de intreg universal nostru relational. Gandurile sunt forte dinamica, in evolutie, in alergare, in graba. Gandurile misca...
Cu siguranta ai auzit de legea atractiei, de felul credul in care unii cred ca daca iti pui o dorinta si te gandesti la ea intens, intens de tot, totul iti pica din cer cu exact forta gravitationala cu care te simti atras catre ea. Poate ca nu dai doi bani pe teoriile spiritualiste ale fericirii, poate ca de fiecare data cand ti-ai spus ca o sa fie bine s-a intamplat sa fie rau. Poate ca ii consideri nebuni pe cei care cred in puterea gandului, crezand ca pot influenta, ba chiar controla evenimentele din viata lor, din viata altora. Un gand pozitiv nu te poate trezi din boala. Nu iti da jobul inapoi cat ai bate din degete. Nu te ajuta sa iti gasesti scopul, sensul, echilibrul, armonia. Nu te scapa de o criza financiara. Nu te promoveaza pe tine in locul colegului tau. Faptul ca visezi (visezi mult acest lucru, iar de dorit iti doresti si mai mult!) sa fii milionar nu iti depune milioanele in banca. Puterea gandului nu este atat de mare, de infinita, iar noi oamenii limitati prin natura noastra. Fara sa vrem credem asta si ne dezvoltam puterea gandului prea putin.
Te-ai vazut in oglinda in momentele tale mai putin fericite (cand te doare ceva, cand iti este foame, sete, somn, cand ai ajuns la epuizare). Ce-ai vazut? Un chip devitalizat, tinzand sa-si piarda din personalitate, forma si energie, ochi care transmit prin puterea gandului un mesaj de nefericire. Te-ai uitat in oglinda indragostita, cand iubesti, cand ai cea mai buna dispozitie din lume, cand esti cea mai mare admiratoare a ta, cand te privesti cu incantare, pasiune, descoperire ca si cum atunci te-ai vedea pentru prima oara si te-ai declara cea mai buna prietena a ta. Iti place ceea ce vezi si te vezi frumoasa, vezi cum ridurile se netezesc, capeti un tonus energetic remarcabil, ochii stralucesc, buzele sunt orientate ascendent, fata capata schita zambetului, vitalitatea si energia se citesc in conturul ei. Vezi ce putere au gandurile pozitive asupra ta? Circumstantele sunt sesizabile pe chip, ceea ce ni se intampla spiritual si psihic ne afecteaza fizic. Trebuie sa inveti cum sa-ti abordezi gandul. E greu sa faci acest lucru mai ales cand in mintea ta se duce o permanenta batalie pentru suprematia gandului, cand intr-un singur minut prin minte iti trec cel putin 100 de ganduri. Cu viclenie, cu arta, constientizand ca iti poti stapani gandurile, cu siguranta ca ti se vor supune, cu certitudinea ca veti deveni cei mai buni prieteni, impreuna cu gandurile tale vei infrunta lumea intreaga si alte sute de persone, de piedici, de medii nefavorabile pentru a indeplini ceea ce iti doresti.
Nikki Owen, adept al tehnicii programarii neurolingvistice, a apelat la un experiment simplu “(testul dragoste-ura” il numeste el) la care au participat sute de femei folosindu-se de… mere, fructe ce au in compozitie 60% apa, procent in care apa se regaseste si in corpul uman. Prima jumatate taiata a fost pusa intr-un recipient pe suprafata caruia a fost lipita o eticheta cu “iubire”si timp de o saptamana participantilor le-a revenit datoria de a impartasi marului cuvinte frumoase, pozitive, pline de afectiune si caldura. Cealalta jumatate de mar a fost pusa intr-un alt recipient pe care a fost lipita eticheta “ura”. Din nou, participantii au trebuit sa transmita acestei jumatati de mar mesaje ostile, distructive, incarcate de negativism si ura. La sfarsitul saptamanii, jumatatea de mar pe care scria “ura” era mai stricata si intr-un stadiu mai avansat de degradare decat cealalta. Poate ca un experiment ce consta in taierea marului in doua jumatati si manifestarea sentimentelor fata de cele doua jumatati de mar suna de-a dreptul banal, smintit si idiot, insa este un experiment extraordinar ce denota puterea gandului nu doar asupra psihicului, dar si a fizicului. Rezultatele nu pot fi negate, iar micul experiment il poti incerca si tu acasa.
Nikki Owen este de parere ca mentinerea frumusetii si a tineretii fizice depinde in mare masura de felul in care ne adresam noua insene, spunandu-ne cuvinte pozitive, adoptand ganduri optimiste sau avand o peceptie mai fericita asupra vietii. Ar trebui de asemenea sa constientizam impactul pe care gandirea il poate avea asupra infatisarii. “In interiorul sau, fiecare dintre noi are puterea de a-si crea viata pe care si-o doreste”, afirma acesta. Concluziile experimentului lui Nikki se bazeaza pe o alta teorie celebra, cea a profesorului japonez Masaru Emoto.
Conform cercetarilor lui Masaru Emoto, moleculele din cristalele de apa pot fi influentate de gandurile, cuvintele si sentimentele noastre, determinand in consecinta forma cristalelor. Apei i-au fost adresate doua tipuri de mesaje verbale diferite: pozitive si negative. S-a observat ca moleculele de apa expuse mediilor afectuoase, fericite si mesajelor verbale de tip pozitiv au format cristale simetrice, proportionale, in timp ce moleculele de apa expuse influentelor neplacute si cuvintelor au capatat forme neregulate. Daca apa este influentata de gandurile noastre, daca un mar este receptiv la puterea mintii noastre, la sentimentele noastre negative si pozitive, la emisiile si vibratiile noastre emotionale ganditi-va ce impact urias avem noi asupra noastra.... Sentimentele negative, frustrarile, mania, ura, gelozia, ranchiuna, dorinta de razbunare ne afecteaza corpul psihic si pe cel fizic, atacand celulele corpului, organele, favorizand boli de inima, ficat, cancer, etc. La polul pus, sentimentele pozitive vindeca, conduc spre armonie, echilibru, spre intregirea ca sens.Puterea gandului
Trupul, ca si chipul , poate lua forma gandurilor. Puterea gandului se manifesta la nivelui diferite, insa depinde de tine sa fie incredibile. Suntem creatori, suntem creatii si, invididual, purtam un aflux de energie, suntem parte a universului, putem atrage raul in momentul in care punem raul in fata. Cand lasam gandurile negative sa ne invadeze mintea, se declanseaza un lant al prabusirilor. Prima atrage pe a doua dupa sine, cea de a doua creeaza premizele celei de-a treia si de aici se da cale libera raului inevitabil. Prabusirea finala este cauzata de primul gand negativ. Victoria personala este consecinta primului gand pozitiv.
Cand lasam gandirea pozitiva sa ne ghideze, devenim purtatorii unui magnet, magnet care atrage binele, frumusetea, armonia, vointa. Vibratiile dorintelor noastre sunt la unison cu cele ale dorintelor lucrurilor din jurul nostru. Cand mintea este invadata de ganduri pozitive, se creeaza premizele indeplinirii scopului propus. Subconstientul are posibilitati nelimitate Gandul este o forta dinamica, in evolutie, in alergare, in graba. Gandul misca. Gandul se ia. Gandul creeaza. Molipseste. Imbolnaveste si da viata. Putem face multe cu puterea gandului.... Gandurile aduc deopotriva energie pozitiva si negative, gandurile ne pot transforma chipurile, ne pot echilibra sau dezechilibra energetic, ne pot aduce sau ne pot rupe de intreg universal nostru relational.
Primesti ganduri pozitive de la cei din jurul tau, le imparti la randul tau. Este o singura si mare lege, un singur si mare secret: dai, ti se da. Este asa simplu precum pare… The good you do comes to you back. Este legea nescrisa a bumerangului. Gandurile noastre reprezinta darul pe care l-am primit odata cu constientizarea. Suntem un miracol si trebuie sa ne fim recunoscatori pentru ceea ce suntem si sa profitam de puterea extraordinara a mintii umane. La urma urmei, tot ceeea ce ne este specific noua, fiintelor umane, sunt gandurile… Daca un incendiu ne-ar distruge peste noapte tot ceea ce am realizat intr-o viata pamanteana intreaga? Daca in urma unui cutremur, am ramane fara toti cei dragi? Daca o boala grava te-ar pune in imposibilitatea de a realiza fizic ceea ce ne visam sau ne doream de o viata intreaga? Cu ce am mai ramane? Cu noi si gandurile noastre....
Dana Negoita

Subconstientul....

Subconstientul respira odata cu tine. Da-i ceea ce merita si vei primi ceea ce meriti. Ofera-i impresii pozitive, ofera-i deschidere, ofera iertare si intelegere fata de cei care ti-au gresit, elibereaza toate tensiunile si resentimentele pe care le-ai acumulat si fii sigura ca iti vei primi inzecit recompensa.
“Orice lucru pe care mintea si-l imagineaza si crede in el devine realizabil” – Napoleon Hill
In mod inexplicabil, avem tendinta de a cobori tonul vocii atunci cand ne aflam intr-o incapere in care se afla o fotografie reprezentand o biblioteca. In mod straniu, daca iti spui in gand, cu convingere, inainte de a dormi, ca este necesar sa te trezesti la ora 7, te vei trezi, fara ajutorul alarmei, la ora 7. Intr-un mod ciudat, cu ajutorul hipnozei, poti induce in subconstientul unei persoane si la nivel fizic simptomele unei boli. In mod miraculos, prin rugaciune puternica si perseverenta, poti induce vindecarea unei boli considerate incurabile.
Spune-i unei persoane ca nu a facut nimic bun in viata si acea persoana o sa fie convinsa ca nu a facut nimic bun in viata sa. Spune-i unei persoane ca este cea mai frumoasa din lume si vei vedea cum chipul sau se lumineaza de frumuste. Unii cercetatori geniali ai lumii au gasit in timpul somnului solutii la problemele la care nu gaseau rezolvare in timpul starii de veghe. Sugestiile, gandurile si sentimentele umane pot influenta chiar si moleculele din cristalele de apa, generand o forma proportionata sau disproportionata a cristalelor. Nu este mintea cea mai puternica arma care se afla la dispozitia omului?... Nu dispune subconstientul de o putere incredibila?...
Subconstientul, forta dinauntru care te aduce langa ceea ce-ti doresti
Ceea ce vezi, crezi, simti si gandesti este trimis mai departe subconstientului. Subconstientul respira odata cu tine. Subconstientul inspira impresiile tale. Da-i ceea ce merita si vei primi ceea ce meriti. Ofera-i impresii pozitive, ofera-i deschidere, ofera iertare si intelegere fata de cei care ti-au gresit, elibereaza toate tensiunile si resentimentele pe care le-ai acumulat si fii sigura ca iti vei primi inzecit recompensa. Tot ceea ce iti oferi interior si toate gandurile pozitive pe care le emiti catre ceilalti vor atrage catre tine gandurile pozitive ale celorlalti. Indiferent daca sunt negre, albe sau gri, subconstientul nu va intarzia sa-si manifeste reactiile fata de aceste ganduri. Spune-i ca iti doresti un anume lucru si imagineaza-te cat de fericita esti atunci cand obtii acest lucru. Spune-i in mod constant, convinsa de posibilitatea implinirii dorintei tale. Fa acest lucru cand esti relaxata si destinsa, cand te eliberezi de toate grijile si nelinistile. Imaginea mentala pe care ti-o proiectezi in minte la nivel vizual, cu perseverenta, cu convingere, se poate transforma in realitate imediata. Subconstientul va face astfel incat, prin preajma circumstantelor, a intamplarii sau a sansei, sa primesti ceea ce i-ai spus ca iti doresti. Cere-i subconstientului si iti va da…
Subconstientul nu merge la culcare odata cu corpul tau, el ramane activ 24 de ore din 24, supraveghind si veghind gandurile. Subconstientul nu elibereaza idei, insa le accepta ca adevarate pe cele pe care mintea constienta le percepe ca atare. Sugestia in sine are puteri miraculoase sau malefice. Poate distruge sau poate conduce catre lucruri minunate, pozitive. “Sunt fericita”, “sunt sanatoasa”, “am gasit jobul care imi aduce atisfactie”, “am aflat acea iubire care ma face sa ma simt mai implinita” sunt sugestii mult mai puternice decat “”voi fi fericita”, “voi fi sanatoasa”, “voi gasi jobul care sa imi aduca satisfactie”, “voi gasi acea iubire care sa ma faca sa ma simt implinita”. Autosugestia poate face acelasi lucru. Heterosugestia (sugestia venind din partea altor persoane) are si ea proprietati identice. Manipularea si controlul emotional se folosesc spre exemplu de puterea negativa a heterosugestiei. Poti sugestiona unui om sa devina ceea ce vrei tu pana cand acesta devine ceea ce vrei tu.
Mintea este un intreg alcatuit din doua componente si nu i se poate nega caracterul sau dual. “In mod obisnuit ele (componentele) sunt numite mentalul obiectiv si mentalul subiectiv, adica mentalul constient si mentalul inconstient, spiritul treaz si cel care doarme, eul de suprafata si eul profund, mentalul ce supravegheaza actiunile voluntare si cel ce supravegheaza actiunile involuntare, masculinul si femininul, constient si inconstient”, spune Joseph Murphy in cartea sa "Puterea extraordinara a subconstientului tau" . Pentru a ne face sa intelegem, Murphy aseamana metaforic mintea umana unei gradini: “ Dumneavoastra sunteti gradinarii care planteaza in cursul zilei diferite seminte ( ganduri intretinute in subconstientul propriu). Ceea ce “semanati” acum in subconstient veti “culege” mai tarziu ca efecte, in corpul si in destinul dvs.”
Mintea reprezinta cu siguranta o putere incredibila insa nimeni nu ne invata cum sa folosim aceasta putere. Ca sa generezi sau sa dai nastere acelor lucruri pe care le doresti in viata trebuie sa preiei mai intai controlul asupra mintii. Pentru a imprima subconstientului acea stare pe care doresti sa o ai sau acel lucru la care ai visat, trebuie sa presupui ca deja ai obtinut acel lucru. Imprimand subconstientului frici, experiente negative, conditionari, le vei scoate la iveala in realitatea concreta si iti vei reduce sansele de a ajunge acolo unde doresti. Imaginea mentala si proiectarea ei cu perseverenta si credinta in subconstient reprezinta secretul de a obtine de la subconstient tot ceea ce iti doresti. Vizualizeaza dorinta pe care o ai. Confera-i dorintei tale o imagine vizuala si mentine-o in minte suficient de mult timp incat sa crezi in ea. Bucura-te ca si cum dorinta ta ar fi realizata. Mai devreme sau mai tarziu, subconstientul va face astfel incat aceasta dorinta sa fie pusa in practica.
Sunt genul de persoana care nu reuseste sa vada soarele intr-o zi cu soare daca in mintea ei sunt numai nori. Sunt genul de persoana careia daca ii arati partea alba a lucrurilor, o sa-ti demonstreze ca exista si o parte gri. Sunt genul de persoana care atunci cand iese din casa si isi spune ca astazi o sa aiba cea mai insorita zi din viata ei, afara incepe sa ploua cu galeata. Nici dupa lecturarea cartii “Puterea extraordinara a subconstientului tau” de Joseph Murphy, situatia, norocul, viata si destinul meu nu s-au schimbat radical. Nu inca… Am realizat insa ca subconstientul are o putere fantastica. Aceasta putere, daca stii cum sa o exploatezi, te poate aduce chiar langa ceea ce vrei…De astazi o sa-i testez puterea.
Am conturat mai sus cateva dintre ideile cartii “Puterea extraordinara a subconstientului tau”. O recomand ca pe o lectura revigoranta, care te face sa te trezesti, sa iti doresti, sa lupti cu tine insati, sa stii ce sa-i ceri subconstientului, sa-l faci sa indeplineasca dorintele.
(preluat din Garbo)

miercuri, 8 decembrie 2010

Nasterea unei definitii

Să vinzi piei de closca la gura Labirintului
intocmai lui Borges
numit în derâdere inspector al pietii de pasari din Buenos Aires
si să te iei în serios
de parca-ai fi dereticat cotete cu vulturi
de parca-ai fifacut ordine în colonia de pelicani.
Trebuie intretinuta o anumita confuzie
ca legatura dintre hotul de buzunare si canguri,
altfel bietului reporter i se apleaca de-atita realitate
iar criticul literar acuza în sfirsit marea
ca-i prea manierista...
Astfel indraznesc eu să numesc viata:
acea cazna fertila a obiectelor
de-a deveni altceva decit sint
(Mircea Dinescu)

marți, 7 decembrie 2010

Citatul zilei 07.12.2010

Efortul isi arata roadele dupa ce o persoana refuza sa se opreasca.
Napoleon Hill

Plantuta mea....IUBIRE...

Stau ghemuita cu "plantuta" mea la san.Respir usor..parca mi-e teama sa n-o trezesc prea devreme..azi de ziua ei.Oare plantutele stiu ca au si ele o zi?O zi in care Dumnezeu a vrut ca ele sa prinda viata?E asa frig si intuneric aici....Cineva asa a vrut..ca noi doua sa stam departe de el...poate pentru a ne uita...sau in speranta ca noi il vom uita...Importanta e plantuta...mi-a fost teama ca ea nu va rezista fara lumina..ca va muri..Dar nu,ea s-a dovedit puternica...firava asa cum e...
-Te-ai trezit iubita Camelie?
-Doamne plantuta,tu vorbesti cu mine din nou?
Intotdeauna am crezut in minuni...E o minune..Plantuta mea vorbeste dupa luni cu mine...chiar azi de ziua mea,de ziua lui..de ziua ei...
-Plantuta cum te simti azi?Stii?E ziua ta...
-E ziua mea?Si cati ani am?
-Esti micuta...ai doar zece luni...Pe sapte februarie vei implini un an...
-A ,da?Si cum ma cheama?
-IUBIRE te cheama plantuta mea draga...IUBIRE...
-Draga mea Camelie...si tu esti o plantuta?Ai nume de floare..
-Nu plantuta..eu nu sunt floare..ci un mic sufletel ce te iubeste enorm pe tine..care si-a facut griji pentru tine aici fiind...
-De ce?Tu mi-ai dat viata,m-ai ingrijit,mi-ai vorbit,mi-ai cantat,m-ai mangaiat..mi-e bine langa inimioara ta..
-Nu eu ti-am dat viata.Stii?Imi amintesc totul mai putin cine mi-a dat mica samanta de care eu am avut mare grija ulterior.Te-am pus cu dragoste in pamant..era iarna si frig..dar eu iti vorbeam te incalzeam..si am sperat sa rasari..sa cresti..sa devii..frumoasa de azi.Si Dumnezeu mi-a ascultat rugamintea.In mai erai deja frumoasa..aveai si un mic bobocel.
-Cum arat draga Camelie?
-Ai frunze cerate verzi,frumoase..si boboci bleu ca privirea mea iubita,ca cerul senin al tuturor diminetilor de mai...
-Si flori?De ce nu am flori?
-Pentru ca aici e frig si intuneric...Dar intr-o zi..vom iesi de aici.Eu,sub picaturi de ploaie,fulgi de nea,sau raze de soare..voi intelege ca totusi exist,iar tu..iubita plantuta..vei inflori..vei fi iubita si admirata de toti ce te vor privi..
-Vreau!Cand se va intampla asta?
-Cand va vrea Dumnezeu..Trebuie sa-ti mai spun ceva.Ursitoarele tale..ti-au prezis ca doar eu sa stiu cum te cheama.Afara..toti te vor indragi,dar nimeni nu te va striga vreodata...IUBIRE..Posibil sa te intristeze asta..dar te vei obisnui..
-Dar ma vei striga tu Camelie..si-mi ajunge...jur!
-Intr-o zi voi pleca si eu...vei ramane singura...si-atunci...
-Nu-mi place ce spui..si eu?Voi pleca si eu?
-Nu..tu vei trai mult..mereu..te vei face si mai frumoasa si vei incalzi multe inimi cu gingasia si frumusetea ta...Un lucru e bine sa stii...poti deveni nemuritoare doar prin ce vei reusi sa lasi in inimile celor din jurul tau.Sa nu fii rea.Poate un copil iti va rupe vreodat un mugure..Tu sa nu-l intepi si sa nu plangi.Sa constientizezi ca exact in acel loc va creste alt mugure,mai viguros si mai frumos...Promiti plantuta?
-Da Camelie...dar el...unde e el de ziua noastra?
-Are grija de el,de viata..si nu numai.Eu simt ca e cu noi..chiar daca nu e...Intelegi?Se gandeste la tine..daca ai mai crescut...Ii e dor de tine..de noi...Deci..e cu noi...
-Eu nu mi-l aduc aminte iubita Camelie...eram asa micuta in luna mai...E frumos?
-Foarte frumos...ii semeni...bleu e culoarea lui preferata...Intr-o zi va veni sa te vada...iar daca nu va reusi...sa nu te superi...el te iubeste la fel de mult ca si mine...dar are viata lui...trebuie sa respectam asta..
-Si tu?Tie nu-ti e dor de el?
-Te am pe tine IUBIRE....e ca si cum ar fi mereu cu mine...te am, pe tine!
-Mda...eu nu inteleg  chiar tot...dar imi place numele meu...IUBIRE....va multumesc ca mi-ati dat viata....nu va voi parasi inimile niciodata..promit!
-E tarziu draga plantuta...hai sa dormim...poate-l vom visa...atunci aceasta zi ar fi chiar perfecta...vrei?
-Da,vreau...tot ce vrei tu vreau si eu...TE IUBESC!
-Si eu te iubesc draga mea plantuta...sa visezi frumos!
Sunt fericita...plantuta mea vorbeste...si ma iubeste...ce mi-as fi putut dori mai mult in aceasta speciala zi?
Noapte buna tuturor ce-au cunoscut iubirea adevarata macar o data-n viata...

luni, 6 decembrie 2010

Sus

Era ceva în atmosfera,
o boare uscata, un aer incins,
parca s-ar fi scuturat o cometa
scapata pe sens interzis.

Carele se rasuceau descriind
variabile intersectii
pe Calea Lactee marsaluiau
nevazuti meteoritii.

Tu erai mult mai departe de ei
intr-o directie contrara,
să te ajung mi-ar fi trebuit
treizeci de ani si o vara.

Nu-ti vedeam decât un colt de obraz,
paru-ti cazuse pe frunte,
numarai satelitii de tinichea
ca pe niste margele marunte.

Ti-am făcut semn si tu ai raspuns,
sau poate mi se paruse doar mie,
s-ar fi putut să mă-nsel,
cine stie!?

In atmosfera era cu siguranta ceva,
un sentiment cosmic rebel,
te-am sunat, te-am sunat, te-am sunat,
si n-ai raspuns la apel.
(Daniel Dragan)

Umbra

Cuvintele au umbra
ca pietrele de hotar
ca arborii si vita de vie
ca adevarul
dincolo de care

e inca ceva.
(Daniel Dragan)

Holograf, Te voi iubi

duminică, 5 decembrie 2010

Unde sunt cei care nu mai sunt?

Intrebat-am vantul, zburatorul
Bidiviu pe care-alearga norul
Catre-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a vantul: Aripile lor
Mă doboara nevazute-n zbor.

Intrebat-am luminata ciocarlie,
Candela ce legana-n tarie
Untdelemnul cantecului sfant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a ciocarlia: S-au ascuns
In lumina celui nepatruns.

Intrebat-am bufnita cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n intuneric
Tainele necuprinse de cuvant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a bufnita: Când va cadea
Marele-ntuneric, vei vedea.
(Nichifor Crainic)

Sa fiu doar...a ta.....

Nu sunt poet sa scriu mai bine
Nu sunt o lacrima divina
Nu sunt o stea ce rasare
Dar sunt o inima ce doare.
Nu-mi ajung cuvinte
Sa scriu ce-a fost cindva
O dragoste fierbinte
Ce n-o voi regreta
As vrea sa uit dar inima ma doare
Ca te iubesc prea mult.
As vrea sa mint ca am uitat de tine
Acum totul e pierdut.
Imi aduc aminte intruna de noi
Eram fericiti alergam prin ploi
Dar ziua a venit si noi ne-am despartit
Si ma simt vinovata de cele intimplate
Ne-am pricinuit numai durere
Uitind ca am avut si placere
Numai lacrimi si tacere
Nestiind ce-i dragostea
Soarele rasare si apune
Ochii in lacrimi imi sunt
Ma cheama intruna la tine
Imi spune ceva din pamint
Si dorind sa fiu fericita
Sa fim numai in doi
Nu pot,nu am curajul
Sa te chem inapoi
Vei crede despre mine
Lucruri dureroase
Dar sigur,iti vei aminti
Si lucruri frumoase
De-as avea o putere
Sa intru in inima ta
As face sa fii cu mine
Nu cu altcineva
As face sa ma iubesti
Asa cum te iubesc si eu
Sa fim impreuna la bine si la rau
Sa uitam de lume
De tot ce este in ea
Si pentru prima data
Sa fiu doar a ta...............
(Enigma)

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Poate tu...( Maybe you) Beautiful love song

Tristetea lunii...

În asta seara luna viseaza mai trîndava,
Ca o frumoasa care în perini s-a culcat,
Si-si mîngîie cu mîna-i usoara, în zabava,
Cînd atipeste, sînul rotund si despuiat.

Pe umeri de matase o poarta moi nametii,
Cînd moare istovita de lungul ei lesin,
Si ochii-i dusi pe albe vedenii ale vietii,
Le suie-nfloritoare spre cerul ei senin.

Si cînd ades pe lume, de-aleanul ei patrunsa,
Îsi lasa ca sa pice o lacrima ascunsa,
Doar un poet cucernic, dusman al somnului, 


Ia lacrima palita, în palme o aduna
Ca pe-un opal cu ape ce licare, s-o puna
În inima, departe de ochii soarelui.

(Charles Baudelaire)

Ecoul karmei

http://www.neogen.ro/logica/poze/ecoul-karmic-4035120-1556245 
Ecoul karmei noastre nu este atragator pentru intelect – de ce am ramane in mod constient pe un asemenea teren periculos? Dar ego-ul este alimentat de emotii si karma noastra are destule mijloace sa ne faca sa uitam tot ceea ce am invatat si sa ne arunce pe aceasta cale. Astfel ne unim vocea cu cea a ecoului si trecutul isi face intrarea imediat in curentul realitatii noastre. Si, pe masura ce vedem ca nivelul energiei se schimba, pentru a se adapta cerintelor karmei, ne reamintim de ce am trudit atat sa evitam aceasta cale care redevine parcursul calatoriei noastre.
Sa ii dam glas ecoului karmei, in realitatea noastra prezenta? Este o optiune atractiva, atunci cand credem ca sufletul nostru poate creste prin retrairea trecutului. O alta varianta ar fi sa cream putere prin intentie, in fiecare moment. Atunci cand ne concentram in fiecare clipa asupra propriei noastre puteri, asupra conectarii, bucuriei si abundentei, prezentul devine ceea ce noi intentionam si soaptele ecoului noastru karmic dispar, pentru ca am indepartat orice obstacol care le-ar putea reflecta, stiind in acelasi timp ca nu mai avem nevoie sa parcurgem cai deja umblate. Saptamana aceasta, ganditi-va la ecourile karmice pe care le auziti soptindu-va. Va uniti vocea cu ele, sau alegeti sa creati cu intentie noua fiecare clipa? Raspunsul reprezinta diferenta dintre trecut si prezent, dintre vechi si nou, dintre a trai prin intermediul ecourilor sau prin propria voce puternica.

In natura ecoul apare atunci cand un sunet este reflectat de o suprafata dura. In viata noastra,ecourile reprezinta o energie semnificativa a trecutului care se intoarce iar si iar la noi, deorece am creat un blocaj care o impiedica sa ne depaseasca pentru totdeauna. Suntem artrasi sa ne asumam ecoul, din nevoia de validare a ego-ului nostru si din sentimentele noastre de inadecvare si neputinta. Credem ca daca ii dam acestui ecou mai multa putere, vom putea gasi o cale noua de a-l rezolva. Dar pentru a putea rezona cu ecoul trebuie sa ne aflam in energia lui si aceasta este o tentatie cu care ne confruntam la fiecare pas al calatoriei noastre.
Noi alegem vibratia energetica pe doua planuri, emotional si intelectual. La nivel intelectual, alegerea este clara – de ce nu ne-am afla la un nivel de vibratie superioara, bucurandu-ne de beneficiile unui trai multi-dimensional. La nivel emotional, alegerea nu mai este chiar atat de clara. Emotiile noastre ne atrag atat de puternic,incat atunci cand ne confruntam cu un ecou karmic, tentatia de a ne scufunda putin in adancul memoriei, astfel incat sa ne putem desface, reface sau reconstitui, este aproape irezistibila. 

(Logica)

Earth Final Conflict: Da'an Visions

Orologiul de gheaţă

La cumpana nopţii, eu sui într-un turn.
Paingi, cucuvai înţelepte
se-ntrec să-mi oprească urcuşul nocturn
de stajă pe strâmtele trepte.

Dar nu e nici buhă cu strigatul ei,
nici iască cu ochiul sinistru,
nici aprige pliscuri ce scuipă ulei,
nici aripi suflând ca un sistru,
nici spadă jucându-mi pe crestet pieziş,
nici limba-ntre graniţe oarbe
să stea împotriva acestui suiş
ce-ntr-una, hipnotic, mă soarbe.

Treptat izbăvit de pământul greoi,
desprins de lumeşti simulacre,
mă-atrage un cer limpezit ca un sloi
cântând din vapaile sacre.

Cu ce fel de grai să rostesc pe deplin
şi cui - amuţitul elogiu?
În turn, îngheţat, albăstriu, cristalin,
mă-aşteaptă un divin orgoliu.

Mărire acestei adânci arătări!
În locul rotirii de zodii,
cu inimi aici şi la mari depărtări
stau orele fixe, ca rodii.

Uitate sunt, deci, izgonite de timp
aversa de stele-n înalturi,
şi naşterea florii superbe din ghimp,
şi goana dorinţei în salturi.

De-acolo de sus, de pe înaltul prag
privesc fascinat înafără.
Ce sferă perfectă! Pământul cel mic
cu multele sale învelişuri
e una: nimic nu se naşte, nimic
nu moare în lut şi-n frunzişuri.

Vai mie, credeam că fărima e-n mers!
Iertare, ah! somnuri eterne,
minuni împietrite cu licarul şters
de-o iarna ce nu se mai cerne.

Ca roiuri de ornice prinse-n îngheţ
ce-mi mângâie ochii şi părul,
descopăr în lucruri tiparul măreţ,
modelul dintâi, Adevârul.

Nicicând n-am crezut că-o să poată-ncăpea
pădurea-ntr-o singură ghindă,
noianul de stele-ntr-o singură stea,
oceanu-ntr-un ciob de oglindă.

Aceasta e fata trăind dedesubt
a lumii, obrazul de taină:
integru, statornic, în veci necorupt,
mereu despuiat de-orice haină.

O, veşnic aş vrea să întârzii aici,
pe treapta supremă la care
fiinţa nu scade ca umbrele, nici
prezenţa nu trece-n mişcare.

Mereu să mă-mbete, cuprins la mijloc,
şederea a toate-ntru sine.
Dar vai! răsuflarea mea, ca un foc,
topeşte zăpada sub mine.

O limbă porneşte să mişte, şi bat
cleios adormitele ore,
şi prind să răsară-ntr-un spaţiu curbat
de spaime străvechi aurore;
privelişti limpide se-mpăienjenesc,
departe o lună apune,
cad codrii cu-un ţipăt prelung, omenesc
şi marea începe să sune.

O, nu-mi este dat ca în marele ger
să dăinui! Vai, nu mi se cade
aici, unde toate - salvate - sunt cer,
aici, în opritele cascade,
să-ntârzii prea mult: nu sunt vrednic să port
în ochi fericita vedere
a viului care-mi apare ca mort,
a tot ce durează-n cădere...

De-aceea mă-ntorc întristat şi cobor.
Paingi, cucuvai înţelepte
mă cheamă-ndărăt, mă ajută să zbor
în jos, pe spirale, pe trepte.

Dar eu încă sovai: mă tem să mă scald
în ore ce iarăşi mă-nhaţa.
Eu plâng, şi mă zbucium în trupul meu cald.
În turn, orologiul îngheaţă.
(S.A. Doinas)