== Trandafirul Albastru -- Dragostea mea ==

Trandafir albastru

Trandafir albastru

Puterea neamului de stanca.
Urmas al Omului din astru,
Crampei de luminare-adanca,
Cristal de trandafir albastru,

Cand timpul canta la fereastra
Si doua stele stau la sfat,
Tu versi o lacrima albastra,
Ce se preface in barbat.

In neamul nostru de mistere,
Aduci luceferi, rand pe rand,
Nascuti din lacrimi de durere
Si din stravechiul nostru gand

Sa fim din nou precum strabunii,
Poteci intre Pamant si Cer,
Calcand pe zambetul minciunii
Si peste tot ce-i efemer.


Zolit demult, pe zid de castru,
Din doua neamuri si-un Mereu,
Fior de trandafir albastru,
Speranta sufletului meu..

Pavel  Corut

Tu m-ai apropiat de soare...l

Tu mi-ai facut sufletul frumossi mi-ai apropiat soarele,astfel incit,atingandu-l sa nu mai pot trai fara el niciodata.Iti multumesc,ca arborii ploilor dupa o mie de ani de seceta!

A intui, simtind inseamna a avea in frunte o aureola.

         Barbatul este cea mai elevata dintre creaturi. Femeia este cel mai sublim ideal. Dumnezeu a facut pentru barbat un tron, pentru femeie un altar. Tronul exalta, altarul sfinteste. Barbatul este creierul, femeia este inima.
Creierul primeste lumina, inima primeste iubire.  Lumina fecundeaza, iubirea reinvie.
 Barbatul este puternic prin ratiune, femeia este invincibila prin lacrimi. Ratiunea convinge, lacrimile induioseaza sufletul.
Barbatul este capabil de eroism, femeia - de orice sacrificiu.
Eroismul innobileaza, sacrificiul aduce sublimul.
 Barbatul are suprematia, femeia are intuitia.
Suprematia semnifica forta, intuitia reprezinta dreptatea.
Barbatul este un geniu, femeia este un inger.
Geniul este incomensurabil, ingerul este inefabil.
Aspiratia barbatului este catre gloria suprema,  aspiratia femei este indreptata catre virtutea desavarsita.
Gloria face totul maret, virtutea face totul divin.
Barbatul este un cod, femeia este evanghelia.
Codul corijeaza, evanghelia ne face perfecti.
Barbatul gandeste, femeia intuieste.
A gandi inseamna a avea creier superior.
A intui, simtind inseamna a avea in frunte o aureola.
 Barbatul este un ocean, femeia este un lac.
Oceanul are o perla care il impodobeste, lacul, poezia care-l lumineaza.
Barbatul este un vultur care zboara, femeia - o privighetoare ce canta.
A zbura inseamna a domina spatiul, a canta inseamna a cuceri sufletul.
Barbatul este un templu, femeia este sanctuarul.
In fata templului ne descoperim, in fata sanctuarului ingenunchem.
Barbatul este plasat acolo unde se sfarseste pamantul, femeia acolo unde incepe cerul. Victor Hugo
 

 

Amedeo Minghi - Ricordi del cuore(Edera)

Te iubesc si te voi iubi toata viata, iar daca si dupa moarte oamenii iubesc, aunci te voi iubi pentru totdeauna.
Dante Alighieri

Giovanni Marradi - I Had A Dream

Daca as putea alege

Daca as putea alege, pentru o singura zi, o alta forma de existenta,

as alege sa fiu vantul. Si daca ma intrebati de ce, am sa va raspund...


-ca sa cutreier peste mari si tari si nici un tinut sa nu-mi fie strain; sa fiu libera si nimeni sa nu ma poata stapani;
- ca sa fac fericit un copil care vrea sa-si inalte zmeul, pe o plaja intinsa si scaldata de soare;
- ca sa usuc lacrima cuiva care plange;
- ca sa pot mangaia imbratisarea a doi indragostiti;
- ca sa aflu toate secretele Pamantului, toate tainele tuturor marilor si oceanelor, copacilor si muntilor, padurilor si raurilor si deserturilor si sa le soptesc, din cand in cand, oamenilor care vor sa le asculte;
- ca sa intetesc o furtuna, atunci cand e nevoie de o furtuna zdravana;
- ca sa pot adia incetisor dupa ce se sfarsesc si ultimii stropi de ploaie;
- ca sa iau cu mine in zbor seminte pe care sa le imprastii aiurea, si din ele sa stiu ca va creste viata ;
- ca sa umflu panzele unei corabii ratacite pe vreo mare si s-o suier catre casa
-ca sa pot fi si viscol, si briza, si taifun, si mistral, si nemir, si muson, si alizeu, toate la un loc si unul singur, vantul.

Voi ce ati alege sa fiti, pentru o zi?

Ramane totusi...dorul...

    Dorul

Seţos iţi beau mirasma şi-ţi cuprind obrajii
cu palmele-amândouă, cum cuprinzi
în suflet o minune.
Ne arde-apropierea, ochi în ochi cum stăm.
Şi totuşi tu-mi şopteşti: “Mi-aşa de dor de tine!”
Aşa de tainic tu mi-o spui şi dornic, parc-aş fi
pribeag pe-un alt pământ.
Femeie,
ce mare porţi în inimă şi cine eşti?
Mai cântă-mi înc-o dată dorul tău,
să te ascult
şi clipele să-mi pară nişte muguri plini,
din care înfloresc aievea – veşnicii.

Lucian Blaga

Laura Stoica - Nici o Stea

Doar un gand....

"Cum poti spune iubesc,............., cand nu stii de fapt ca iubirea este mai mult decat un cuvat frumos soptit la urechea unei persoane, este mai mult decat a merge alaturi de cineva pe drumul ce iti este dat sa mergi, sau il alegi...., este mai mult decat sa simti furnicaturi in suflet si sa te simti plutind,....... este mai mult decat un sentiment care te inalta, .......este mai mult decat o stea stralucitoare ce s-a aprins si apare in fiecare noapte veghindu-ti somnul , ....este mai mult decat un DA spus in fata altarului,.... este mai mult decat focul ce iti incalzeste inima, este mai mult decat ...... tot ce ai crezut ca aceste doua cuvinte pot reprezenta sau chiar pot fi , ..... pentru ca tanjesti dupa ele , pentru ca vrei cu orice pret sa le auzi , sa te minti ca exista ,ca le simti ,ca sunt asa cum ai visat in fiecare noapte de singuratate,... in fiecare clipa de relitate,..... in fiecare zi in care, singur plimbandu-te pe strada vedeai tineri tinandu-se de mana si zambind,..... pentru ca sufletul iti este pustiit si trist , in nopti tarzii pline de zgomotul furtunii , furtuna care te sperie si iti intareste dorinta de a simti pe cineva aproape acum si maine si poimaine.......
Nu singuratatea te va face sa faci alegerea cea mai buna, nu tristetea te va determina sa alegi ce e mai bine, nu lacrimile te vor lasa sa vezi adevarul, nu disperearea te va face sa iei o hotarare, nu furia te va face sa iti gasesti drumul , nu teama iti va da putere de a te ridica de la pamant ,cand esti doborat si simti ca nu mai poti, ca totul e in zadar, nu frustrarea te va ridica ......

Opreste-te o clipa , ramai tu cu tine si priveste cerul instelat , dar nu privi o stea anume, ci pe toate, si uita-te in sufletul tau , incearca sa simti care e steaua la care ai vrea sa ajungi , priveste apoi lumina lunii , si incearca sa luminezi drumul spre dorintele cele mai mari, sa simti caldura ei , lasa muzica noptii sa te patrunda si incearca sa simti cum se elibereaza de durere, de tristete , de greutatea care il apasa si usor deschide ochii .dar de data asta fara sa mai privesti cerul sau stele sau marea, ci doar pe tine, minte trup si suflet, eliberare, liniste sufleteasca si putere.

Pentru a putea lupta trebuie sa fii calm si puternic, pentru a putea merge , iti trebuie forta si incredere , pentru a putea crede , trebuie sa crezi in tine, pentru a putea pretui iubirea, trebuie sa stii sa te pretuiesti pe tine......

Adevarata "putere" a unui om nu consta in faptul ca e in varf, ci cat de repede se ridica in momentul in care cade."

IKEBANA PENTRU RELAXARE (muzica japoneza)

Prietena ta sunt...

Imi place ce imi scrii,
dar vai ,nu pot sa-ti raspund cum vrei,
Poeta nu-s si nici nu scriu
Caci versurile nu imi ies cum vreau,
Ca ale tele cu mult dor,
Si eu le inteleg usor.


M-alinti cu vorbe dulci si blande,
ce sufletul mereu mi- l umple.
Dar dragul meu nu sunt ce crezi!
La tample parul a albit ,
De anii ce i-am implinit..
Tu june tanar vad ca esti
Un fat frumos ca din povesti,
Ce cauta in drumul lui
O zana pe masura lui .

Prietena raman ,alaturea de tine

Cu ganduri si impresii bune.

Viky

Dati dezlegare  lupilor sa  cante de Pusca Ioan  Gabriel Cand orice stanca de pe munte ne stie dupa sange frati...dati dezlegare lupilor sa cantede Stanci,de sange,de Carpati...dati Lupilor ce e al lor de drept,lasati-i ca sa urle-nfricosatsi-i dezlegati sa ia lumina-n pieptcu trup de lup si vlaga de barbat..*nu tineti lupii rastigniti in lanturi...-ei nu se-nduioseaza de-un ciolan!-nu pedepsiti pe lupi sa stea la colturica orice caine de maidan..menirea lor e ca sa urlesfidand durerile adanci..in lupta lupii nostri-s surle,in moarte lupii nostri-s stanci...*pe luna plina ,cateodata,se-aude-un urlet de pe muntetrecand usor din piatra-n piatra:DATI DEZLEGARE LUPILOR SA  CANTE.

Romanta tineretii

Necunoscuta care se vindea

N-a vrut să-mi spună-n prima zi cine era,

Dar fiindcă ea aflase cine sunt -

Poetul poreclit "Fluieră-vânt" -

Şi fiindcă mă ruga stăruitor

Să-i fiu şi eu, din când în când, cumpărător,

Sinceritatea ei m-a-nduioşat

Şi-n cadrul preţului fixat -

Un preţ absurd,

Ridicul

Şi meschin,

Cu care-aş fi băut un kilogram de vin -

M-am îmbătat de gura ei

Şi-am adormit

Pe laurii idilelor lui Teocrit...

Dar vai!...

Necunoscuta se vindea

Nu numai mie, dar şi altora!...

Şi-azi un ciocoi,

Iar mâine un calic

O cumpărau la fel - mai pe nimic -

Căci ea - flămândă veşnic - se grăbea

Să-şi vândă gura dulce ca la tarapana!...

Eu singur doar nu m-am sfiit să-i spun

Că-s gata să-i ofer un preţ mai bun -

Dar cum îi luase mintea Dumnezeu,

Necunoscuta s-a spălat pe mâini cu preţul meu...

Şi-atunci -

De teamă să n-o bat,

Sau s-o ucid

Şi s-o ascund sub pat -

Deşi-o iubeam, am renunţat la ea

Şi n-am mai vrut să ştiu cine era!...

Dar într-o zi cu ploaie şi cu vânt,

Necunoscuta care se vindea,

S-a dat la fund

Şi-a dispărut...

Şi nimeni n-a mai întrebat de ea

De când intrase, parcă, în pământ,

Cu numele-i mereu necunoscut...

Şi totuşi, Eu

Am întâlnit-o iar,

Dar nu ca altădată, pe trotuar,

La cafenea,

Sau în tramvai...

Am regăsit-o-n ziua de-ntâi de mai,

Ascunsă de un sfert de veac într-un sertar,

În care sta de veghe cuminte,

Şi-aştepta

O zi să-mi mai aduc aminte şi de ea!...

Dar ce păcat

Că regăsirea ei m-a-ndurerat...

Şi-n loc s-o mai sărut -

Cum aş fi vrut -

Am început să plâng cu-adevărat!...

Necunoscuta care se vindea

De data asta, nu mai era Ea -

Era doar vechea ei forografie,

Pe care mi-o dăduse numai mie!...

Şi-acum,

Cred c-aţi ghicit cine era

Necunoscuta care se vindea...

Era chiar tinereţea mea!...

...

Ion Minulescu 

Din lunga-mi pribegie

 
                            

                             Din lunga-mi pribegie,

                             Ma-ntorc acum acasa .
                             Nu ma mai stie pragul,
                             Nici ochiul de fereasta

                             Merindele-s sfarsite ,
                             Ulcioru-i ars de sete,
                             Cu mine am in grija
                             Doar tainice regrete.

                             Ma ratacesc adesea
                             Printr-un ecou de soapta
                             In asteptarea muta
                             Sa se deschida-o poarta.

                             Nu-s nepoftitul care
                             Flamand si oropsit
                             Isi plange jalnic soarta
                             Traind doar din cersit.

                             Asa umil cum sunt
                             Voiesc, doar adapost
                             Sa-mi odihnesc speranta
                             Si-apoi sa-mi de rost.

                             autor Veronica Serban

De pierzi sau invingi, ce-i pasa iubirii Cand cel ce-a invins e singur si trïst;.

E timpul sa pleciSi usa se-nchide,Ce simplu-ar fi fost Sa-ti spun sa mai stai. Sa-ti spun te-am iertat,Ceva ma opreste;Orgolii mai vechiMi-e greu sa le-nving.
 Cand inima mea imi spune, vorbesteUn gand nechemat ma-ndeamna sa tac.
 Un singur cuvant si tot va fi bineDar inima mea nu tine cu mineCe sa-i spun, ce sa sper,Cum s-o rog, cum sa-i cer…
 Iarta, tu inima iartaTacerea te roaga si gandul, te cearta,
Iarta, tu inima iartaIn dragoste trebuie sa ierti
Hai incearca si iarta, tu inima iartaIn numele dragostei, fi inteleapta,Iarta, tu inima iartaVei fi fericita daca vrei.
 De pierzi sau invingi, ce-i pasa iubiriiCand cel ce-a invins e singur si trïst;.

Afara ploua ca si toamna(Outside it was raining like in autumn)

Am scris pe o frunza uitata,un rand din mine…

Am scris pe o frunza uitata,un rand din mine…
Din statiile vietii am luat dorintele calatoare
Si-am adormit pe-un nor incalzindu-ma sub soare
Gustand preludiul din fiecare picatura de iubire.

Tramvaiele treceau impinse de triste priviri…
Din cotidian am luat mersul lor consecvent
Apoi am strigat prima litera din alfabet…
Cand am zarit-o in umbra unei fictive iubiri.

El mi-a spus ca o canta in inima lui, mare…
Pe strazile pustii a rapit-o aceeasi mana de vant,
Mi-a spus atunci ca visul lui ramane un cuvant
Pe buzele ei sadit, in profunzime, ca o floare.

Era in cantecul lui visul, pus intr-un vers…
Si clipele reveneau melodic pe scena vietii, pustie
Gustata amar dintr-o ploaie calda, tarzie
Pe buze soaptele erau lacrimi in orizontul sters.

Am adormit pe un nor, incalzindu-ma sub soare
Si-am scris pe o frunza uitata, un rand din mine…
Gustand preludiul din fiecare picatura de iubire,
Din statiile vietii am luat dorintele calatoare....

de Pirvan Andrei-Alexandru

"Cand te poti accepta pe tine insuti , reduci criticul la tacere si opresti judecata interioara.Spune DA duturor lucrurilor.Nu respinge nimic, cu atat mai putin ceva din interiorul tau."
Swami Prajnanpad