SPERANTA

luni, 30 mai 2011

Close to you THE BEST (versuri in limba romana)

GIOVANNI MARRADI - Just for you

Pana a cazut o stea...

Prea departe trupul tău,
Prea aproape disperarea
Că nu pot vorbi cu marea,
Să-nţelegi cât mi-e de rău...

Prin absenţa ta din gând,
Drumu-ntorcerii spre locul
Unde m-am luat cu jocul
Şi ne-am contopit plângând.

Prea aproape starea mea,
Prea departe amintirea
Petrecută cu privirea,
Până a căzut o stea...

Şi te-am pus in locul ei,
Să veghezi, de la distanţă,
Visul fără de substanţă,
Ca o ploaie de scântei...

De la care nu ai cum
Să aştepţi o mângâiere -
Mari iluzii efemere
Şi-un mărunt ecou postum.

(George Tarnea)

Tot aşteptînd să te iveşti din noapte

Îmi iau grădină ca să pot planta
greierii de turcoaz din fiinţa ta,
să aibă un' să crească, dacă vor,
motanii de-abanos în torsul lor
şi crinii mlădioşi din care sorbi
arome pentru sfinţi şi pentru orbi.
Şi-mi iau grădină d-aia, infinită,
să frăgezim secundele pe plită,
tot aşteptînd minuni să ni se-ntîmple
şi îngeri să ne presure pe tîmple
cu degete prelungi şi luminoase.
Şi vin egreţi în zboruri tumultuoase
să ne arate, uite, că există
povestea noastra fragedă şi tristă
scrisă cu lungi tulpine de lumină
pe inima de mosc şi parafină
care priveşte, bate, bate, bate,
tot aşteptînd să te iveşti din noapte.

(Fabian Anton)

duminică, 29 mai 2011

Bianca Brad - Cand Ma Privesti

Gandul meu ti-a atins fruntea…nu ai simtit o adiere usoara?

Am uitat de cand cuvintele se ingemaneaza cu tipetele din noapte. Mi-aduc aminte…, doar aminte…, de glasul timpului care-mi vorbea de tacere. As vrea sa nu uit chipul propriilor amintiri, dar departe…, zambetul paleste si tot ce stiu e o imagine pur si simplu.

Mi se intampla ca uneori, ascultand impulsul sufletului sa fac ceva…si apoi, rationand, tot ceea ce urmeaza sa contrazica punctul initial. Cei care nu inteleg, se dau la o parte fara ca macar sa puna intrebari; iar ceilalti…, sunt atat de putini incat nici nu stiu ce i-a adus langa mine si cum de au ramas!

Se intampla sa fugi…, ca apoi sa te opresti brusc intrebandu-te ce sa faci!

Am uitat sa nu ma mai joc cu mine si de aceea, unii cred ca ma joc cu ei. Mi-aduc aminte ca atunci cand stiam sa fiu doar eu…, niciodata nu am fost crezut. As vrea sa nu uit macar amintirea viselor mele ca sa pot vedea ce mi-a mai ramas din diminetile albastre.

Cuvintele dor uneori, tacerea doare…si apoi imi spun ca nu-mi place ciorba incalzita!

Si atunci stii ca nu vrei singuratatea in doi, preferand singuratatea…, daca nu poti fi cu cineva!

Aici clipa tace si asteapta o raza de Luna sa-i provoace umbra la plimbare.

“Vezi, randunelele se duc,

Se scutur frunzele de nuc,

S-aseaza bruma peste vii

De ce nu-mi, de ce nu-mi vii?”

Imi iau curcubeul de ganduri cenusii si-mi incing mijlocul si fug departe, acolo unde pasii mei nu mai seamana cu tipete si pleiade de ploi.

Undeva, din mine, se aude un geamat surd de glas neauzit! Nu mai indraznesc sa intreb culorile, nu mai indraznesc sa continui sirul intrebarilor. Pur si simplu, calc si merg undeva…, dincolo de ceea ce ma doare, dincolo de lacrimile si cafelele din noapte, dincolo de indiferenta zilelor.

Gandul meu ti-a atins fruntea… Nu ai simtit o adiere usoara?

Un dor fara de nume...

Ai auzit vreodată a lebedei cântare,

Acel cântec de jale, ce-l cântă pân'ce moare,

Roşind recile unde cu pieptul sau rănit?

O, spune-mi, acel cântec vreodat-ai auzit?

Şi-apoi ai fost spre sară singur într-o grădină,

Când vântul trist al toamnei încet, încet suspină,

Când soarele apune, când arborii şoptesc

Şi vânturile toate tainic se înroşesc?

Şi ce-ai simţit atuncea? În piept nu s-a trezit

Un dor fără de nume, adînc, nemărginit?

N-ai fi dat ani din viaţă pentru aripi uşoare,

Să zbori, să zbori departe şi fără încetare?

O, cine-l poartă-n suflet acel dor fără nume,

Nu are fericire, nu are pace-n lume!

Cât e de larg pământul, tot umblă rătăcind,

Nu ştie ce doreşte şi moare... tot dorind!

M.C.Poni

Cand ai pierdut...

Când ai pierdut în astă lume
Orice speranţă, orice dor,
Când ştii ce grabnic trece iarăşi
Tot ce-ai avea în viitor,

Atunci, nu ceri eternitate
De la o floare ce-a-nflorit.
De ea te bucuri cât trăieşte
Şi n-o mai plângi, de-a veştejit.

Nu ceri credinţă neschimbată...
Nu ceri amor pân'la mormânt,
Căci ştii, că raiul se coboară
Numai o clipă pe pământ.
M.C.Poni

Intoarce-te inca o data...

Întoarce înc-o dată spre mine faţa ta.

Dă-mi înc-o dată mâna, s-o strâng în mâna mea

Ş-apoi rămâi cu bine! Tu vezi că eu nu plâng?

Ce vrei? Aşa trec toate şi stelele se sting.

Pe drumul vieţii mele amar, întunecos,

Un scurt moment lucit-a surâsul tău duios.

Eu nu ştiam atuncea că multe vieţe sunt,

Ce nu le-i scris să aibă vr-un bine pe pământ.

Tu nu erai de vină şi tu nu m-ai trădat.

O tainică putere pe tine te-a purtat

Şi chinurile mele, tot răul ce-ai făcut,

În cartea soartei scrise erau, când te-ai născut.

Mă duc de unde nime nu poate reveni!

Mă duc şi-n astă lume nu ne-om mai întâlni.

Nu mă uita cu totul! Moartea-i atât de grea

Când ştii, că nici un suflet nu plânge-n urma ta!

M.C.Poni

vineri, 27 mai 2011

Nopti si zile trec din viata...

Nopti si zile trec din viata,
Nici nu stii ce-ai luat, ce-ai dat
Vezi cum oameni rand pe rand au cam plecat
Mai astepti o dimineata si te miri cum s-a-ntamplat
Ca doar tu ai mai ramas insingurat
Pleci cu gandul catre umbra celui drag ce te-a iubit
Vezi cum clipa-ncet, incet s-a risipit
Ochii tai privesc spre ceruri
Si te-ntrebi neincetat,
Unde-i umbra celui drag care-a plecat?
Doar eu raman umbra ta din lumina,
Sa ma pastrezi orice-ar fi, sa ma ai
O raza doar, dintr-o lacrima lina
Te-nsoteste spre-o poarta de rai
Nopti si zile trec din viata,
Umbrele ne-au insotit
Vezi cum una cate una s-au topit
Mai ramane o iubire, umbra ei ce-a luminat
Fara ea, de ce prin suflet te-ai plimbat?