"A fi detaşat înseamnă a lăsa în pace casele altor oameni şi a te ocupa, atent şi răbdător, nu doar de camera ta de zi, ci şi de subsol, ghenă sau pod. Detaşarea nu este totuna cu apatia sau indiferenţa. Mai degrabă detaşarea se traduce într-o implicare profundă, dar pe teritoriul tău. Acesta e alcătuit din viciile, slăbiciunile şi imperfecţiunile tale.
Pentru acestea eşti într-adevăr responsabil. Pentru viciile celuilalt e responsabil celălalt. Tu nu ai nici un drept să decizi ce e bine şi ce e rău pentru el, cu excepţia cazului în care te crezi Dumnezeu, situaţie în care te rog să-mi scuzi îndrăzneala.
În concluzie, a condamna şi a respinge sunt versiuni în oglindă ale ataşamentului aşa-zis pozitiv. Ceea ce respingi cu voce tare te atrage în tăcere. Dacă înţelegi această lege psihologică, viaţa ta nu va mai fi niciodată la fel. Ea se poate deschide instantaneu spre noutate şi prospeţime. O viaţă mereu proaspătă este ca un izvor care curge neîncetat, păstrându-şi astfel puritatea. De la acest izvor vei putea bea apă întotdeauna. Cu un izvor care a hotărât să reţină apă nu prea ai ce să faci.Mlaştinile nu potolesc setea." Adrian Nuţă
Şi-ai să mă uiţi - Că prea departe Şi prea pentru mult timp porneşti! Şi-am să te uit - Că şi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cu ochii urmări-vei ţărmul, topindu-se ca noru-n zare, Şi ochii-ţi lăcrima-vor poate
Trei lacrimi reci de călătoare ;
Iar eu pe ţărm
Mâhnit privi-voi vaporu-n repedele-i mers,
Şi-nţelegând că mi-eşti pierdută,
Te-oi plânge-n ritmul unui vers.
Şi versul meu
L-o duce poate vreun cântăreţ până la tine,
Iar tu -
Cântându-l ca şi dânsul,
Plângându-l, poate, ca şi mine -
Te vei gândi la adorata în cinstea căreia fu scris,
Şi-uitând că m-ai uitat,
Vei smulge din cadrul palidului vis
Întunecatu-mi chip,
Ca-n ziua când te-afunda vaporu-n zare
Şi când din ochi lăsai să-ţi pice
Trei lacrimi reci de călătoare! Ion Minulescu
"In mijlocul tăcerii sunt doar eu cu mine, doar gândurile-mi foșnesc a dor și amintire... vreau doar tăcere și-o adiere de vânt care să împrăștie marea de cuvinte ce-mi trec in valuri prin gânduri ... valuri ce se izbesc de țărmul sufletului ...
sunt cuvintele tale ...aruncate în grabă...
Eu tac pe un mal ...tu, taci pe un altul
și între noi ...puntea durerii...
puntea pe care
cândva pășeam fără teamă,
alergam cu brațele deschise unul spre celălalt "
Niciodată nu-ţi vei găsi liniştea minţii dacă nu-ţi asculţi inima. George Michael
Ai simţit vreodată că ai pierdut ceva şi nu îl mai poţi obţine înapoi? Ca şi cum ar fi furat chiar de lângă tine? Bineînţeles. Se numeşte Viaţă!
Alice Hoffman în Al treilea înger
Am luptat pentru un job bun, pentru o chirie acceptabila. Le-am obtinut. Nefericirea mea ramane. Pentru ce-am pierdut.Poate ca nu l-am avut niciodata. Dar fara el nu am viata. Ce nedreapta e justitia divina.
Cum să trăieşti frumos fără iubire, Cum să visezi, să umbli, ori să zbori, Cum să cuprinzi neliniştea din zori Şi pacea din amurg dintr-o privire?
Cum să înoţi prin mările de flori,
Cum să te bucuri de întreaga fire
Şi viaţa ta să-şi afle împlinire
Fără minunea care dă fiori?
E totul rânduit să se întâmple -
Cu simplitatea unei adieri -
Când de lumină sufletul se umple,
Dar dacă-n schimbul sterpei mângâieri
Gheţarii urii se ivesc la tâmple,
Nu-ţi vei afla iertarea nicăieri.
poezie de George Ţărnea
marți, 27 martie 2012
Uitarea este remediul nedreptailor suferite. Publilius Syrus
duminică, 25 martie 2012
"Nu dispretui lucrurile mici;o lumanare poate face oricand ceea ce nu poate face soarele niciodata:sa lumineze in intuneric..." O.Paler
"Nu-ti pierde timpul batand intr-un perete, sperand ca il vei transforma intr-o usa"
Preasfanta Stapana de Dumnezeu Nascatoare spre tie imi indrept gandul, inima si toate simturile si te rog cu lacrimi:
Pina cand Maicuta a milostivirii va fi aceasta durere necontenita pe pamant? Pina cand vrajmasii nevazuti ai neamului omenesc vor da lovituri atat de puternice bietilor oameni? Pana cand vor pangari si vor necinsti trupurile, sufletele si vietile lor? Inselandu-i ca sa nu cunoasca adevarul, sa nu indeplineasca poruncile divine si sa nu dea slava si cinste pururi maritului Dumnezeu Cel in Treime inchinat: Tatal, Fiul si Duhul Sfant?
Ridica-te Stapana Atotbuna si zdrobeste pe vrajmasii nostri si ai Fiului tau iubit Isus Hristos ingrozindu-i cu nebiruita-ti sfintenie indreptandu-ne pe cararile mantuirii, ca sa dam mereu marire lui Dumnezeu.
Roaga-te Fecioara pentru Sfinta Biserica pentru propavaduirea evangheliei pe intreg pamantul, pentru poporul acesta, conducatorii lui, rudele mele, pentru vaduve, pentru orfani, bogati, saraci, necajiti, bolnavi, pentru cei prigoniti, pentru credinta, pentru salvarea celor care au ratacit la secte, pentru cei raposati.
Ajuta-ne sa ne pocaim toti oamenii de pacatele noastre, sa iubim Biserica, sa ne spovedim adesea, sa renuntam la pacate, vicii si necredinta.
Ajuta-ne sa nu fim insensibili la chemarea divina a blandului tau Fiu care a venit sa sufere chinuri barbare pentru bietele fiinte ranite atat de mult de vrajmas.
Roaga-te Maicuta Sfinta si pentru aceste nevoi ale mele X… (rostiti acum necazurile care le aveti si dorintele pe care sa vi le implineasca Maica Domnului cu toata sinceritatea)
Slava Tatului si Fiului si Sfantului Duh in vecii vecilor.
