Am scris pe o frunza uitata,un rand din mine…

Am scris pe o frunza uitata,un rand din mine…
Din statiile vietii am luat dorintele calatoare
Si-am adormit pe-un nor incalzindu-ma sub soare
Gustand preludiul din fiecare picatura de iubire.

Tramvaiele treceau impinse de triste priviri…
Din cotidian am luat mersul lor consecvent
Apoi am strigat prima litera din alfabet…
Cand am zarit-o in umbra unei fictive iubiri.

El mi-a spus ca o canta in inima lui, mare…
Pe strazile pustii a rapit-o aceeasi mana de vant,
Mi-a spus atunci ca visul lui ramane un cuvant
Pe buzele ei sadit, in profunzime, ca o floare.

Era in cantecul lui visul, pus intr-un vers…
Si clipele reveneau melodic pe scena vietii, pustie
Gustata amar dintr-o ploaie calda, tarzie
Pe buze soaptele erau lacrimi in orizontul sters.

Am adormit pe un nor, incalzindu-ma sub soare
Si-am scris pe o frunza uitata, un rand din mine…
Gustand preludiul din fiecare picatura de iubire,
Din statiile vietii am luat dorintele calatoare....

de Pirvan Andrei-Alexandru

"Cand te poti accepta pe tine insuti , reduci criticul la tacere si opresti judecata interioara.Spune DA duturor lucrurilor.Nu respinge nimic, cu atat mai putin ceva din interiorul tau."
Swami Prajnanpad

In spatele tuturor relelor din lume sta o inima ranita

"In spatele tuturor relelor din lume sta o inima ranita, deconectata.Ne comportam urat pentru ca suferim in interior. Si suferim pentru ca natura noastra interioara este larg deschisa si fragila in primul rand. Asadar, toata uratenia din lume isi are radacinile in momentul in care am intors spatele inimii noastre crude si frumoase.

Cand recunoastem acest lucru-ca pacatele lumii nu sunt decat simptome ale unei rani universale-putem intelege cuvintele mentorului spiritual francez Arnaud Desjardines cand scrie"Nu exista oameni rai(nici macar Stalin si Hitler, care au fost responsabili de moartea a milioana de persoane)-,exista doar oameni care nu au fost iubiti cum trebuie."Daca simti iubirea circuland prin tine, vrei sa celebrezi si sa contribui la viata, nu sa o distrugi.

Atat timp cat omenirea nu-si cunoaste bunatatea fundamentala, nu poate actiona decat patologic, autodistructiv.Si cand se opreste un moment pentru a se uita la prapadul pe care l-a facut, nu poate concluziona decat ca este o creatura intr-adevar nefericita.Intre timp, mas-media serveste pe post de oglinda in care omenirea se priveste zilnic, reflectandu-i imagini sinistre si degradante despre ceea ce este ea. Cum ar putea saraca Umanitate sa ajunga sa se iubeasca daca, privind prin acest geam, nu vede decat propria nimicnicie, depravare si uratenie?"
John Welwood

Tu nici nu ştii cât mi-e de dor

"Tu nici nu ştii cât mi-e de dor
 De mângâierea ta atât de tandră,
Gândindu-mă acum mă înfior
Şi-mi amintesc privirea-ţi caldă.
Mă trezesc în miez de noapte,
 Năpădit de îndepărtate amintiri,
Re ascultând ale tale simple şoapte,
Mirosul buchetului de trandafiri.
Cât de departe sunt acum
 Neuitatele îmbrăţişări fierbinţi!
Săruturile ultimului drum,
Când trebuia să stăm cuminţi.
Aştept să ne reîntâlnim
Să retrăim ce-a fost frumos,
 Unul spre altul să venim

Chiar de ar trebui venit pe jos.  "

Aşteaptă-mă, iubite, în toamna violet

Aşteaptă-mă, iubite, în toamna violet
Eu m-oi privi-n oglindă şi voi clipi cochet
Din genele pe care lacrima le adapă
Un scâncet de iubire serafic mă dezgroapă...

Să nu-mi aduci cu tine zadarnice uitări
Vreau să trăiesc prezent pictată cu mirări
Din frunza ruginită, să îmi aşterni un pat Eu violetul toamnei sub noi l-am aşezat

Să nu uităm de clipe , să le-adunăm din
timp
Să nu te pierzi în vraja tăcerii din Olimp
Să te întorci cu ele la căpătâi să-mi pui
Şi visul şi-amintirea sărutului dintâi

Se-apleacă toamna noastră din violetul zbor
Ne-mbracă şi durerea şi lacrima de dor
Uita-vom şi de lume şi ne vom pierde-vise În violete dansuri în cartea vieţii scrise..

de  Vio  Petre... 

Departarea

Departarea-i zare de lumina,
Fericire care n-o sa vina'
Amintirea unui timp uitat
O iubire care s-a tradat..

Departarea-i gand fara contur
O fragila, palida parere
Umbra veche unei bucurii
Transformata -bland-in mangaiere .

Departarea-i inger fara-aripe,
Cantecul de rana-al unei clipe
Renuntarea pururi jerftitoare
E durerea care nu mai doare.

Departarea-i cantec daruit,
Zi si noapte ce s-au intalnit,
Nesfarsire-nchisa intr-un ceas,
Pe carare-i urma unui pas.

Departarea-i zbor ce nu il prinzi
Reflectarea apei in oglinzi,
Fulguiri de vise fara trup,
Stranii porti de abur ce se rup,

Omul prea adesea si-o doreste
Se trezeste singur cautand,
Inchizand in propria lui soarta
Departari ce vin si trec, pe rand...

Caitlin..

Toamna in parc

 Cad grăbite pe aleea

Parcului cu flori albastre

Frunze moarte, vorba ceea,

Cu iluziile noastre.

Prin lumina estempată

De mătasa unui nor

Visătoare trece-o fată

C-un plutonier-major.

Rumen de timiditate

El se uită-n jos posac.

Ea striveşte foi uscate

Sub pantofii mici de lac.

Şi-ntr-o fină discordanţă

Cu priveliştea sonoră,

Merg aşa, cam la distanţă,

El major şi ea minoră...

George TOPÂRCEANU

In ochii tai

In ochii tai ma vindec

si ma scald,

Ne tinem,unul altuia,

de cald

Sau noaptea,poate,

numai de urat…

Eu nu te-ntreb

de unde-ai coborat,

Tu nu ma-ntrebi cat stau

si unde plec…

Si,uite-asa,trec zilele,

cum trec,

Si, uite-asa,vin noptile

cum vin,

Dar daca inca vreau sa te mai tin,

Din cand in cand,visand,

pe bratul meu,

O alta zi se va-ntampla mereu

Si-o alta noapte se va-ntoarce-n noi,

Sa ne convinga, totusi, pe-amandoi,

Cat de frumos e cerul si de-nalt

Privit, prin somn,cu ochii celuilalt.

George Ţărnea

 

 ,,Fiecare purtam cu noi amintirea unei povesti de dragoste neimplinite.Ca a fost vina ta sau a lui, ca nu a fost sa fie, ca erati prea tineri sa intelegeti ce se intampla cu voi, cert e ca drumurile voastre s-au despartit la un moment dat. Numai ca pamantul este rotund si, cu putin noroc, drumurile voastre acoperite de frunze si zapada se vor intalni cumva, candva, la capatul lumii. Uneori, in serile lungi si ploiase de toamna, amintirea acestei vechi povesti nu ne da pace...am vrea sa intoarcem timpul sau, pur si simplu sa spunem cuiva"

Un vis mi-a pus un gând pe-o aripă,

Din infinit am primit o clipă,
Un vis mi-a pus un gând pe-o aripă,
Cu aripi de vise mă-nălţai
Şi-n condurii clipei mă încălţai.

Sublima lor culoare îmi şopti:
"Zboară departe, din drum nu opri!"
Şi-am pornit subtil în miez de noapte,
Chemată de firul unei şoapte.

Gânduri senine ceru îmi dărui
Pe scara vieţii când, eu încet sui,
Adierea vântului îmi şopti:
"Zboară departe, din drum nu opri!"

Oglinda apei apoi, m-a trimis
Dincolo de lume-n lume de vis,
Tremurătoare unda îmi şopti:
"Zboară departe, din drum nu opri!"

În calea mea am adunat clipe
Ce, viaţa au vrut s-o înfiripe
Şi-n orice clipă am pus clipe mii,
Pe aşternut de clipe adormii... de Elena  Padraru

Te-am iubit cu fiecare clipă, Te-am iubit cu visele de mai

"Te-am iubit cu tot ce mă-nconjoară, Te-am iubit în fiece minut, Te-am iubit în fiecare vară, Te-am iubit mereu ca la-nceput. 
Te-am iubit cu fiece suflare, Te-am iubit ca roua de pe flori Şi te-am regăsit într-o ninsoare Şi te-am aşteptat de-atâtea ori. 
Te-am iubit în fiecare seară,Te-am iubit în clipele de dor Şi te-am suspinat adânc în vară Cu povara fiecărui nor.
Dimineaţa te-am iubit şi seara, La apus eu te-am iubit deplin Şi te-am mângâiat cu înserarea Te-am iubit prea mult sau prea puţin. 
Te-am iubit cu fiecare clipă, Te-am iubit cu visele de mai Şi te-am flluturat ca pe-o aripă Şi te-am mângâiat precum visai. 
Te-am iubit ca ciutele pădurea, Te-am iubit că pasărea-al ei zbor Şi-am fi vrut să fim poate aiureaSă uităm de tot ce-nseamnă dor. 
Te-am iubit şi-n clipa despărţirii, Ţi-am iubit şi lacrimile reci, Tot ce-am dăruit atunci iubirii Să rămână-n suflete pe veci. 
Ne-am iubit şi ne-am ascuns de toate, Ne-am rănit prea mult pentru-acest vis Şi-am ucis mai mult decât se poate Însuşi visul nostru l-am ucis. "

Micuta balerina

Dansezi mereu, usor lasindu-te purtata
De valul muzicii fluiente,
A notelor hazlii, distrate
Ce dau crezare miscarilor atente.


Te misti cu gust, coroana-n par purtind,
Aplauzele te ineaca.Tu zimbesti.
Flori mii si mii, copilo, tot vazind,
Tu intelegi ce-nseamna sa traiesti.


Un salt maret - o cale spre succes.
O miscare proasta - inchisa-i calea.
Si-apoi dansezi pasiv, cu un dispret,
Vazind cum iti suride disperarea.

As minti daca as spune ca ziua de azi nu are aceeasi importanta, cum o are de nouasprezece luni incoace.Si ca nu ma doare faptul ca doar pentru mine mai are importanta.M-am rugat mult pentru eliberarea inimii de un sentiment aparte.Inca nu mi-a fost primita rugaciunea...sau...nu-mi poate fi implinita. Ar fi putut fi atat de frumos...cel putin asta cred eu...

Eu nu te-ntreb...

Daca ar fi sa caut momentul,in care destinul m-a legat de Cer cu un strop de iubire ,as fugi cu inima in maini :sa ma ascund in mister, sa ma pierd in miresme de dor!

Mari cantareti romani-Angela Gheorghiu

Angela Gheorghiu s-a nascut la data de 7 septembrie 1965 in orasul Adjud. Cunoscutii spun ca inca din copilarie era evident faptul ca destinul ei va fi unul muzical. A studiat la Liceul de muzica din Bucuresti, si apoi la Universitatea Nationala de Muzica din capitala unde a avut-o ca dascal pe Mia Barbu, profesoara careia ii multumeste si in ziua de azi pentru tot ceea ce a invatat-o.Angela Gheorghiu a debutat pe plan international in 1992, cantand "La Boheme" la Covent Garden.In acelasi an a debuat in cadrul Operei Metropolitan din New York dar si in cadrul Operei din Viena.Pentru prima oara a cantat "La Traviata " in 1994, in cadrul unei aparitii la Royal Opera House Covent Garden. Avea sa-si creeze un adevarat renume de-a lungul anilor prin felul de a interpreta aceasta lucrare deosebita. Celebrul dirijor Sir Georg Solti a spus "Aceasta fata canta minunat. Poate sa interpreteze in nenumarate feluri o partitura."Din acel moment, Angela Gheorghiu aparut in multe spectacole de opera, vizitand cu aceasta ocazie aproape toata lumea. A putut fi vazuta in orase ca New York, Londra, Paris, Salzburg, Berlin,Venetia, Roma, Atena, Lisabona, Valencia, Amsterdam, Kuala Lumpur, Praga, Taipei etc.

Primul ei contract cu o casa de productie a fost semnat in 1995. Sub egida Decca a scos pe piata multe inregistrari dar si dvd-uri din spectacole: "La Traviata with the Orchestra of the ROH Covent Garden", "L’elisir d’amore with the Orchestra of Opera de Lyon", "La Boheme with the Orchesta Filarmonica del Teatro Scala di Milano", "Arias with the Orchestra del Teatro Regio di Torino", "Verdi Heroines with the Orchesta Filarmonica Giuseppe Verdi di Milano" .Urmatorul contract de exclusivitate a fost semnat in 1998 cu EMI Classics. A inregistrat un album de duete si arii cu Roberto Alagna, urmand ca apoi sa inregistreze "La Rondine", opera a lui Puccini foarte rar intalnita de-a lungul anilor pe piata muzicala.Alte inregistrari sub egida EMI Classics sunt: Gianni Schicchi from Il Trittico, Massenet’s Werther with the London Symphony Orchestra, Massenet’s Manon with the Symphonic Orchestra de la Monnaie Bruxelles, Verdi’s Il Trovatore with the London Symphony Orchestra and Bizet’s Carmen with the Orchestra Capitol du Toulouse.Toate albumele Angelei Gheorghiu au primit raspunsuri pozitive din partea criticilor, iar premiile nu au lipsit. Dintre ele putem enumera: Gramophone Awards, Diapason d’Or Awards, Choc du Monde de la Musique in France, Cecilia Prize in Belgium, Deutsche Schallplattenkritik-Preis in Germany, the Echo Award, the Italian Musica e dischi Foreign Lyric Production Award, the USA Critics’ Award etcIn 1999 a fost invitata sa cante in cadrul concertului " Michael Jackson and Friends" din Munchen.

In 2001, cu ocazia decernarii premiilor "Classical Brit Award", a obtinut titlul de "cea mai buna voce feminina a anului."In 2000 a interpretat rolul principal in filmul Tosca, regizat de Benoit Jacqot. Angela Gheorghiu a interpretat mai tarziu rolul Juliettei in filmul "Romeo si Julieta", cantand peste nu foarte mult timp si la aniversarea reginei Elisabeta a II-a.In 2005 a cantat la deschiderea noului sediu al Operei din Valencia, in prezenta Reginei Sophia a Spaniei.In aprilie 2006 a cantat pentru prima oara la Scala din Milano, iar in luna mai a cantat la deschiderea Festivalului de Film de la Cannes.Au urmat nenumarate concerte, iar in luna septembrie 2007, la Marseille, a interpretat rolul principal in premiera mondiala a operei "Marius et Fanny", scrisa de compozitorul Vladimir Cosma.Un fapt extraordinar s-a petrecut atunci cand a cantat "La Boheme" in New York pentru ca prestatia Angelei Gheorghiu a fost transmisa in direct in cinematografe, fiind urmarita de aproape doua milioane de persoane. La fel s-a intamplat si cu spectacolele sustinute la Milano si Roma ("La Traviata"), dar si in San Francisco ("La Rondine").Toate aceste realizari au impus-o pe Angela Gheorghiu in randul celor mai iubite interprete de opera.

De mai mult de 10 ani este maritata cu tenorul Roberto Alagna. Nunta a avut loc pe scena Operei din New York in 1996, cei doi avandu-l alaturi pe primarul orasului New York, Rudolph Giuliani. Cuplul a primit titlul de "Cuplul de aur al Operei".Angela Gheorghiu a colaborat cu cei mai de prestigiu directori de opera si dirijori, si a cantat cu cei mai buni interpreti.Toate aceste realizari au impus-o pe Angela Gheorghiu in randul celor mai iubite interprete de opera din intreaga lume.

Când ne-am privit în ochi

Te privesc şi nu mă mai satur,

Ochii tăi îmi spun continuu

Te iubesc, nu vreau să pleci!

Ţi-e teamă de ziua ce vine

Trăieşti secundă de secundă

Încorsetat de întrebări şi gânduri.

Îţi mângâi mâna şi o sărut,

E modul meu de a-ţi spune...Te iubesc!

Privirea ta de copil

Îmi ţese rochie verde de gânduri

Gânduri pline de speranţă şi iubire.

Trena rochiei desenează traseul vieţii

Pe care am pornit mână-n mână,

Fără prejudecăţi, cu inima îmbătată de fericire

Convinşi fiind că vom reuşi

Să parcurgem fiecare treaptă a vieţii,

Cu aceeaşi bucurie ca în prima clipă

Când ne-am privit în ochi

Şi am ştiut că vom fi

O singură fiinţă, un singur zâmbet,

Un singur gând, o singură inimă,

Un pas către o singură viaţă.

OSHO

Când eşti departe rosteşte-mă încet, tandru

Înveşmântată ca o vestalaÎnvăluită în speranţăSunt tot acolo, unde m-ai lasatAştept ca o statuieSă-ţi văd pasul încolţit lângă trepte
Fulgerele vremii, ninsorile mele dragiTe aduc nălucă sub aceeaşi copaciAerul se tulbură, clipa lovităAduce zvon de îmbraţişare. Aş zbura...-strigă-mă! Ţi-am spus; şi a răsăritcurcubeul lângă suflarea amieziiTăcerea devenise o dungă subţireprintre armonii jefuite de cântec
Când eşti departeRosteşte-mă încet, tandrucu numele meu întreg de zidireCheamă-mă să te aud!şi ai să vezi cum o petalăÎţi va mângâia umărul.DeasupraSufletul meu ca un vis plutitor te atingeCând amurgul ţi-aleargă rătăcirileDucându-te lângă privighetori
Departe, în jurul pământului, între neliniştiRosteşte-mă cu inima uneori

de Elena  Armenescu

gary moore - still got the blues

Eu cred ca te iubesc din alta viata
Fiindca in asta, cand te-am intalnit
Te cunosteam ca pe o carte
Citita ani la rand.

Mi-e ochiul tau icoana si tortura

Mi-e ochiul tau icoana si tortura
Dispretuitei inimi, mangaiere
Indoliata-si afla-n uitatura
Cu care priveghezi a mea durere.
Nici soarele in Rai, de dimineata,
N-alinta Orientului obrazul,
Nici steaua Sirus, plina, nu agata
Cununile de glorie pe treazul
Apus, cum ochiul tau cernit, cu plansul,
Pe suferinta mea, lumina-aparte
Si oglindindu-si inima intr-insul
Cu mila gratioasa se imparte
Marturisesc: insasi iubirea-i neagra
Si hada-atunci cand n-o privesti intreaga.

William Shakespeare

Kahlil Gibran, In Iubire

Cum te iubesc?

Cum te iubesc? Sa-ncerc o-nsiruire.
Adanc si larg si-nalt, atat cat poate
Atinge al meu suflet cand strabate
Spre gratie, spre tot, spre nesfarsire.
Si te iubesc cu zilnica iubire,
In pasnic fel, in zori, pe scapatate -
Si slobod, cum te lupti pentru dreptate,
Curat, asa cum fugi de lingusire.
Si te iubesc cu patima avuta
In vechi dureri si cu credinta care
Parea cu sfinti copilaresti, pierduta.
Si te iubesc cu zambet, plans, suflare,
Cu viata mea! - si Domnul de-mi ajuta
Te voi iubi in moarte si mai tare.

                                                             Elizabeth Barett Browning       

Candva-ti scriam sambata seara..

Candva-ti scriam sambata seara,noaptea chiar.....si timpul nu-mi ajungea sa-ti spun ce simt,nici cat am asteptat momentul acela.Si cu gandul la tine,regretam toti anii dinainte de-a te fi-ntalnit.Ii consideram pierduti.Apoi te-am pierdut.Acum, ma apasa toti anii ce simt ca vor urma.Ani goi fara tine.Nu te vad,nu te aud,nu stiu nimic de tine.Si totusi mai am atatea sa-ti spun ....Ma gandesc necontenit la tine.E independent de mine acest fapt.Mi te imaginez acum, stand ca si mine poate, singur,in fata unui calculator,urmarind ce fac altii,sau scriind.Esti asa frumos aplecat peste tastatura,scriind.Apoi te opresti,si doar visezi....si nu stiu de ce parca te simti singur....oare iti plac poeziile?Nici asta nu stiu.Azi am descoperit un poet necunoscut.I-am citit toate poeziile postate.Si-am plans.Poate-o sa razi.dar daca tu ai scrie versuri,ceva imi spune ca ai scrie ca el.Citind poeziile lui, am simtit ceva ciudat.Parca citeam poeziile tale......Intr-una din ele,poetul descrie singuratatea lui.Te-am vazut pe tine in descrierea sa.Cand eram doar prieteni virtuali, ti-am spus intr-o seara:mi-e dor de tine.Si tu m-ai intrebat mirat:cum poate sa-ti fie dor de o fotografie?Dar imi era dor.Apoi te-am intalnit.Si-mi este si mai dor.Dar dorul meu nu mai ajunge nicicum la tine.Intr-o seara te-ai suparat si ai plecat.Si nu te-ai mai intors.Oare asa mult am gresit?Mai vreu iertarea ta si pe cea cereasca pentru ca ....te iubesc..desi stiu ca n-am voie.De curand am mai vazut o fotografie de-a ta.Sa nu razi.Am reactionat in fata ei ca si prima oara cand am vazut a ta fotografie.Minute intregi am privit-o....Parca vroiam sa aflu tot ce n-am reusit in acesti ani...De ce ne-a fost scris sa ne intalnim?O intalnire care a lasat atata iubire in inima-mi....o iubire care chiar nu vrea sa plece...nici sa moara.Cred c-o sa-ti mai scriu....sambata seara...chiar daca nu stii si nu citesti.....eu o sa-ti scriu.Pupic si......noapte buna,iubirea mea cea mai iubita...