Yanni - Until the last moment [HD]

Ci de-am fi singuri,amandoi...

Ci, de-am fi singuri amândoi
Si nime sa ne asculte,
Uitându-ma în ochii tai,
Ti-as spune asa de multe...
Ar trece vremea si n'am sti
Ce e aceia vreme
Si n'ar fi nimene din vis
În lume sa ne cheme.
Am fi departe tare dusi,
Straini de lumea'ntreaga:
Pe vesnicie ti-as fi drag,
Tu vesnic mi-ai fi draga;
Cu sarutari am sterge'n ochi
A'lacrimilor urme,
Si cine oare s'a'ndura
Al nostru raiu sa-l curme?
Ti-as spune vorbe dulci încet:
Ca sa le-auzi mai bine,
Tot mai aproape ai pleca
Obrazul tau de mine.
Si-atuncea de ne-om saruta,
A cui sa fie vina?
Nici tu, ca nu ma auziai,
Nici eu n'oiu fi pricina.

N Iorga

Iubirea mea atat de mare este...

Esti singur azi si-mpovarat 
de tine,
De slava si de visuri despartit,
Dar ai ramas iubitul pentru mine,
Cu cat mai trist, cu-atat mai indragit.

Bei vin mereu, ti-s noptile murdare,
Mai stii daca traiesti cu-adevarat ?
Si ochii-ti verzi cu zvarcoliri de mare
Marturisesc ca pacea n-ai aflat.

Invoca moartea inima-ti nebuna,
Afurisind al soartei pas greoi,
Si vantul de apus mi-aduce-ntr-una
Din partea ta mustrari si rugi, puhoi

Spre tine iar, cum pot sa viu fierbinte ?
Sub cerul pal, aici, in tara mea,
Stiu doar sa cant si sa-mi aduc aminte,
Tu nici macar atat nu cuteza !

Tristeti sporind, trec zile fara veste ...
Ce rugaciuni de dragul tau sa fac ?
Iubirea mea atat de mare este,
Ca n-ai putut nici tu sa-i vii de hac.

A Ahmatova

Ma iarta....

Lumina bate-n auriu
Si-i o racoare domolita.
Cu ani si ani vii mai tarziu,
Dar si asa sunt multumita.

Vreau mai aproape sa te-asezi,
Ca sa-ti arat ceva doar tie :
Acest caiet albastru, vezi ?
Sunt versuri din copilarie.

Ma iarta c-am fost trista des.
Ca bucurii avui putine,
Dar cer iertare, mai ales,
Ca prea multi i-am luat drept tine ...

A Ahmatova

Sarutari n-om schimba in zori...

Noi nu vom bea dintr-un pahar vreodata
Nici dulce vin, nici apa de izvor.
Saruturi n-om schimba in zori ; o data
Nu vom privi amurgu-odihnitor.

Ti-e aer soarele, si mie luna,
Dar dragostea ce-o respiram e una.

Un altul ma-nfasoara-n gingasie,
Cu rasul ei, o alta te-a legat,
Dar spaima ta imi apartine mie
Si tu, de boala mea esti vinovat.
Mai dese intalniri nu vom avea,
Caci linistea ni-e data doar asa.

Suflarea mea in stihul tau e treaza,
Doar glasul tau rasuna-n stihul meu.
O, e un rug de care nu cuteaza
Nici om sa se atinga si nici zeu.
Si dac-ai sti, acum, ce dragi imi sunt
Aceste buze cu miros de vant !

Ana Ahmatova

Raoul - Ochi albastri

MIRABELA DAUER " CAND NOAPTEA VINE " muzica si text RAOUL

Mariza - Minh' alma

Fado (tradus ca destin/soartă, conform cuvântului
din latină fatum) este numele unui gen muzical ce a originat în Lisabona începutului sec al 19-lea, dar f
probabil are origini mai timpurii. Acest gen muzical este de
obicei asociat cu cuvântul portughez saudade, care descrie "tânjirea după ceva" sau "dorința puternică de ceva" (acest "ceva" fiind, de cele mai multe ori, intraductibil în cuvinte, dar probabil foarte puternic,un dor neasemuit)

De ce n-am inteles?...

De ce n-am înţeles…?
Iţi este interzis sa ma iubeşti…
Astre, spirite divine sau cele pamânteşti,
Nu m-au lăsat sa te ating,
Deşi, erau atât de aproape, de mine
Tu treceai zâmbind…

De ce n-am înţeles ca dintr-o durere
Primeşti doar migrene şi a lor avere
Iar din oceanele şi marile ce-am strâns
Sufletul se stinge cu râsete de plâns…?
De ce n-am înţeles eu ca o privire,
Nu valorează decât o rătăcire
Venita pe moment neinspirat,
Si zugrăvită-n minte sa doară intenţionat…?

N-am înţeles cum muguri de iubire
Păstrează parfum neconsumat în amintire,
Oricâtă viata trece, sau anii se aduna,
Nicicând nu poţi ascunde o dragoste nebuna!
Oricât te-ndepărtezi spre a uita,
Cu-atât te-nnobilezi şi creşti odat’ cu ea…

De ce n-am înţeles…?
Iţi este interzis sa ma iubeşti…
Poate acum, as fi zâmbit ca tine,
Trecând pe lângă mine
Fara nimic: gol, rece şi sec… asa ca tine,
Puteam fi oricine şi orice s-aleg!
De-as fi-nteles atunci, cumva…totuşi,

Sa ma iubesti, iti este interzis…
Zadarnic incercam sa imi opresc
Dragostea curata ce a fost un vis,
Dintr-un destin ars, acum ramasa e iubirea
Chemandu-ne pe-acelasi drum slavind regasirea.
''Dragostea adevarata nu moare ,
iar timpul nu poate vindeca ranile pe
care ea le lasa in sufletele oamenilor.

Shadmehr Aghili - Bi To شادمهر عقيلى بى تو

Un an de viata al acestui blog.

Astazi se implineste un an de cand a aparut acest blog.Toata inima mea a fost aici,zi dupa zi,noapte dupa noapte.Daca ceva din el a ajuns la sufletele voastre,nu stiu.Stiu ca fiecare postare a fost un sentiment,un gand un vis,o SPERANTA!

TIE

Tu mi-ai adus in suflet bucurie,
O bucurie nesperat de mare.
Posibil e sa fie-o stare trecatoare,
Nu vreau inca sa-mi pun aceasta intrebare.

Ma aflu la intersectia trecutului cu viitorul,
Si lupt cu mine insami sa uit cat doare dorul.
Cu tine aproape trecutul e departe,
De viitor doar o iluzie ma mai desparte.

Cand vei pleca vei lua cu tine
Lumina ce-ai adus in mine,
Iar eu iti voi pastra o amintire,
A clipelor ce tu mi-ai daruit de fericire.

Cand sufletul de-o grea durere imi era amortit,
Avandu-te alaturi ca prin minune el si-a revenit.
Azi tu ai fost salvarea de care nu stiam ca am nevoie,
Maine altcineva sa-ti incalzeasca inima-ti va cere voie.

Intre ce-a fost si ce va fi,
Privirea-ti calda in inima-mi va dainui.
Rogu-ma-voi sa-ti fie bine
Din cand in cand sa-ti amintesti de mine.

Ma culcam langa glasul tau si te iubeam...

Mă culcasem lângă glasul tău.

Era tare bine acolo şi sânii tăi calzi îmi păstrau

tâmplele.

Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.

Poate ceva despre crengile şi apele care ţi-au cutreierat

nopţile.

Sau poate copilăria ta care a murit

undeva, sub cuvinte.

Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.

Mă jucam cu palmile în zulufii tăi.

Erau tare îndărătnici

şi tu nu mă mai băgai de seamă.

Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai.

Poate doar aşa, de tristeţea amurgurilor.

Ori poate de drag

şi de blândeţe.

Nu-mi mai amintesc de ce plângeai.

Mă culcasem lângă glasul tău şi te iubeam.

Nichita Stanescu

Daca am fi picaturi...

Avem mereu de ales: intre a ne opri si a astepta sa vina un vant care sa ne spulbere neincrederea sau a ne continua drumul, cu pasi mici, dar siguri si cu speranta intr-o zi mai buna. Oricat de puternici am fi, simtim nevoia de siguranta si ocrotire. Daca am fi picaturi, n-am avea nevoie de lacrimi... daca am fi cuvinte, n-am avea nevoie de destainuiri... Dar suntem oameni si avem nevoie de iubire. Suntem impovarati de amurg si toamne, dar printre atatea lacrimi si zboruri frante, nauci de atata cautare sau prea lunga asteptare, ne dorim o strangere de mana, o mangaiere sau o soapta... Noi facem alegerile. Am inteles ca nu timpul ne va vindeca sufletul...ci dragostea din noi...

Sunt doar un om...

Eu sint un om de interior,
Pentru ca sint numai suflet
Si sufletul e de interior.
Sint un om de budoar, de stat intre perne,
Printre carti, printre rujuri...
Tot ce emana caldura
Si intimitate. Pune-mă la o masa de restaurant
C-o suta de insi în jur,
Care se uita la tine
Si inghet.
N-am ce să-ti spun, parca nu ne mai cunoastem.
Tu îmi citesti inceputul de enervare
Pe freamatul degetelor,
Pe miscarea de la coltul ochilor
Si "Hai să mergem", zic.
"Unde?"
In castel. Stiu eu unul, dar nu s-ajunge acolo
Decât c-o sanie trasa de cerbi.

M Sorescu

Tristetea mea...tristetea lui...

Nu pot sta noaptea în tristeţea mea

din pricinã cã-mi aduc aminte de tristeţea lui.

Nimic n-am cu el şi cred

cã nici nu suntem de acelaşi fel al vederii

şi nici nu cred cã suntem

de pe aceeaşi parte a cerului.

Şi totuşi nu pot sã stau în tristeţea mea

din pricina tristeţii lui

şi nici sã dorm nu pot

şi nu de coşmar, de vis,

de astfel de spaime neutre...

Nu pot sã dorm din tristeţea

de a nu mã vedea neapã rat

şi fã rã de mine

când stã noaptea în tristeţea lui

şi mai ales când nu poate sã stea

în tristeţea lui

noaptea, din pricina mea.

N Stanescu

Unde esti?

Unde eşti? Mi te-arăţi şi nu mi te arăţi; te aud şi nu te aud; te simt şi nu te simt. Şi totuşi te cunosc, te stăpânesc.
Nichita Stanescu

Mi-e dor...

Mi-e dor să pot
să nu-mi mai fie
dor de tine.

Tristeţea, ea,
nu este gând
ea lucru este.

Mănânc-o, dacă ai cu cine!
Durerea vieţii
e un lucru, -
nu contemplarea ei.

Mi-e dor să pot
să nu-mi mai fie
dor de tine.

Nichita Stanescu

Spune-mi....

Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi
şi ţi-aş săruta talpa piciorului,
nu-i aşa ca ai şchiopăta puţin, după aceea,
de teamă să nu-mi striveşti sărutul?

Nichita Stanescu

Inca te caut...

Nu ţi-am reîntâlnit gustul niciunde. L-am căutat tot timpul ăsta în speranţa că măcar o picătură din cineva îmi va aduce aminte de tine.