Singura biserică din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, închinată praznicului Botezului Domnului, se află la Mănăstirea Horaiţa din satul Poiana, comuna Crăcăuani, judeţul Neamţ.
Singura biserică din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, închinată praznicului Botezului Domnului, se află la Mănăstirea Horaiţa din satul Poiana, comuna Crăcăuani, judeţul Neamţ. Aseară a fost oficiată slujba Privegherii, iar astăzi, după citirea Ceasurilor, va fi săvârşită Sfânta Liturghie. La final, soborul de preoţi va oficia slujba Aghezmei Mari. La această sărbătoare sunt aşteptaţi să participe credincioşii din judeţul Neamţ. Amintim că principalul hram al Mănăstirii Horaiţa este sărbătorit în fiecare an de Izvorul Tămăduirii. Atunci se organizează procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, de la Horaiţa la Horăicioara, eveniment la care participă mii de pelerini din toată Moldova. (C.C.)
***
Credincioşii din toată Moldova sunt aşteptaţi astăzi în bisericile de parohie sau de mănăstire să participe la Sfânta Liturghie, care va fi urmată de sfinţirea cea Mare a Apei. La finalul acestei slujbe, oamenii vor putea lua Agheazma Mare, care va putea fi gustată în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, până pe 14 ianuarie, inclusiv.
Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, va săvârşi astăzi Sfânta Liturghie la Catedrala mitropolitană din Iaşi. La final, se va merge în procesiune din sfântul lăcaş spre esplanada din faţa acestuia, unde se va oficia slujba Aghezmei Mari. Ieşenii care vor participa la această slujbă vor putea lua apa sfinţită din cele 12 vase mari din lemn, pregătite pentru acest moment, astfel încât apa sfinţită să ajungă pentru numărul mare de ieşeni aşteptaţi la slujbă.
Credincioşii din parohia „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ - Sadova 1 din Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc vor merge astăzi în procesiune până la râul Sadova, unde se va oficia slujba Aghezmei Mari. Enoriaşii vor participa mai întâi la slujba Sfintei Liturghii. Procesiunea dedicată sărbătorii Botezului Domnului va fi organizată pentru a treia oară consecutiv, la iniţiativa părintelui paroh Irineu Horga. Pe parcursul procesiunii, înaintea căreia câţiva bărbaţi vor purta pe umeri prapuri, cruci şi felinare, se vor intona cântări specifice.
Cruce de flori la Oneşti
Credincioşii din Oneşti sunt aşteptaţi să participe astăzi la slujba Sfintei Liturghii de la Catedrala „Pogorârea Sfântului Duh“ din Oneşti. La final, va fi oficiată slujba Aghezmei Mari. Cu acest prilej, a fost pregătită o cruce de flori albe având 2 metri înălţime şi un metru lungime. „Ne-am gândit că locul unde s-a petrecut evenimentul Arătării Mântuitorului Iisus Hristos poporului evreu, la Vitavara, în aceste zile este un loc plăcut, un loc plin de căldură. La Vitavara există flori, ele fiind cele mai frumoase creaţii lăsate nouă de Dumnezeu în univers. Dacă în anii trecuţi erau pregătite cruci de gheaţă, anul acesta ne-am gândit să realizăm o cruce din flori albe, simbol al purităţii şi curăţeniei. Floarea are o reprezentare aparte înaintea lui Dumnezeu, iar cele mai frumoase flori sunt sufletele credincioşilor. Dorim să focalizăm privirile credincioşilor, la acest moment de înaltă trăire, când din nou se petrece taina sfinţirii apelor, spre o podoabă de închinăciune pe care o oferim lui Dumnezeu. În această zi oferim o cruce de flori Mântuitorului Hristos, Cel care a spălat zapisul păcatelor protopărinţilor noştri în apele Iordanului“, a relatat pr. paroh Constantin Alupei, care este şi protopop al Protopopiatului Oneşti.
Prima slujbă arhierească din acest an în Bacău
La Catedrala „Înălţarea Domnului“ din municipiul Bacău slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită astăzi de Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Preasfinţia Sa va oficia apoi sfinţirea cea Mare a Apei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. „Este pentru prima oară când, în ziua Teofaniei, la catedrala din inima Bacăului, va fi prezent un ierarh, alături de credincioşii acestui oraş.
De asemenea, evenimentul religios din această zi va consemna şi prima slujbă arhierească din anul 2012 în municipiul de pe malul Bistriţei“, a spus pr. Constantin Gherasim, inspector în Probleme de tineret şi mass-media al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.
Actualitate -Arhiepiscopia Iaşilor
***
***
Bobotează la Ceanu Mare
Bobotează la Ceanu Mare
În satele transilvane, ziua de Bobotează capătă semnificaţii magice: cerul se deschide, este singura zi din an în care, se spune, animalele vorbesc pe înţelesul oamenilor, iar fetele tinere îşi pot visa ursitul.
6 ianuarie. Este ziua în care casele gospodarilor din întreaga Transilvanie primesc binecuvântarea preoţilor, iar apa râurilor şi a fântânilor este sfinţită.
Un obicei păstrat nealterat de secole este sfinţirea apei fântânii din centrul satului. „După liturghia din biserică, preotul merge în centrul satului şi sfinţeşte fântâna, iar sătenii iau apă şi o duc acasă. Peste an, la boală sau încercări, beau câte puţin din apa sfinţită de Bobotează", explică etnologul Janeta Ciocan.
In fiecare an, preotul porneşte de la o altă casă. „Există şi acum credinţa populară, de multe ori adeverită, potrivit căreia cineva din ultima casă din sat care a fost sfinţită va muri în acel an. Din acest motiv, preotul începe de la case diferite", explică etnologul.
Masă bogată, în aşteptarea preotului
Gospodinele îl aşteaptă pe preotul care le va sfinţi căminele cu masă îmbelşugată, pregătită exact ca în ziua de Crăciun. În plus, femeile aşează boabe de grâu, porumb, dar şi fân sub faţa de masă. „Acest obicei este legat de belşugul din gospodărie. Preotul trebuie neapărat să guste din bucate, pentru ca întregul an să le meargă bine celor din casă. Boabele de porumb sunt şi ele sfinţite, preotul ştie că ele stau ascunse sub faţa de masă, iar după plecarea acestuia gospodinele le aruncă iute la animale. Astfel, animalele vor fi ferite tot anul de boli, iar găinile vor sta în cuibar", mai spune Janeta Ciocan.
Gospodinele îi dădeau, pe vremuri, preotului, o recompensă simbolică: un scul de cânepă. „Din acel scul, gospodinele rupeau un fir, pe care îl păstrau şi, la boală, îl ardeau. Bolnavul inhala fumul şi se vindeca", mai spune Janeta Ciocan.
Fir de cânepă sub tocul uşii
În multe sate din Transilvania, s-a păstrat un obicei de Bobotează prin care tinerele nemăritate îşi pot visa ursitul. În aşteptarea preotului, fetele ascund câte un fir de cânepă sub tocul uşii. După plecarea preotului, ele-şi leagă acel fir de inelar, împreună cu o crenguţă de busuioc, iar în noaptea de 6 spre 7 ianuarie se spune că vor visa chipul celui ursit.
Fetele nemăritate dorm, de Bobotează, cu un fir de cânepă în jurul inelarului
Obiceiul s-a păstrat şi în satele comunei Ceanu Mare din judeţul Cluj. În seara de Bobotează, după plecarea preotului, fetele îşi leagă de inelar firele de cânepă pe care le-au ascuns de dimineaţă sub pragul uşii. „Anul acesta este prima oară când voi dormi cu firul învârtit în jurul degetului. Mama mea povestea că, în tinereţe, a ascuns şi ea un fir sub tocul uşii, peste care a trecut preotul când a venit la sfinţit casa. Noaptea aceea l-a visat pe tata", mărturiseşte Emilia Rus, de 16 ani, din Iacobeni.
Pe vremuri, la sate, exista şi credinţa populară că fetele care cădeau pe gheaţă în ziua de Bobotează sigur se măritau în acel an. „Acum, credinţa a rămas neschimbată, doar că nici gerul Bobotezei nu mai este cum a fost cândva. Fetelor le rămâne firul de cânepă, deoarece gheaţă nu au pe care să alunece", glumeşte Janeta Ciocan.
Caii sunt lăsaţi liberi
În noaptea de Bobotează şi caii se lasă liberi. Asta, pentru că ei şi lupii sunt singurele animale care pot vedea diavolii, spun etnologii. „Se spune că lupii şi caii sunt capabili să gonească diavolii în ape, de aceea preoţii aruncă cu crucea în apă", explică Janeta Ciocan.
De asemenea, în satele transilvane, în ziua Bobotezei se obişnuieşte să se afume întreaga gospodărie. „Este vorba de purificarea prin foc. Nu doar grajdurile şi animalele se afumă, ci şi căminele şi membrii familiei", încheie etnologul.
Boboteaza2012 la Constanta...
Slujba de Sfinţire cea Mare a apei, oficiată de
Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul
Tomisului, va avea loc la malul Marii Negre.
Semne bune de Boboteaza...
Vremea frumoasă ne părăseşte. De Bobotează vine frigul, anunţă meteorologii. Începând din această seară, ploile pun stăpânire pe majoritatea regiunilor ţării.
***
La Constanţa, tinerii curajoşi se vor arunca şi în acest an în apele mării pentru a recupera crucile de lemn aruncate de preoţi. După acest ritual, credincioşii vor primi sticle cu aghiazmă. Creştinii stropesc casele cu această apă pentru a avea noroc şi a fi sănătoşi tot anul.
„După slujba oficiată la Catedrala Arhiepiscopală «Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel», clerul şi credincioşii vor porni în procesiune spre faleza Cazinoului, unde va fi oficiată slujba de sfinţire a apei. Conform tradiţiei, Înaltpreasfinţitul Teodosie va arunca în apa mării trei cruci“, a declarat preotul Alin Boc, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului. Se spune că temerarii care recuperează crucile din lemn vor avea noroc tot anul.
După acest ritual, credincioşii vor primi sticle cu aghiazmă. Creştinii stropesc casele cu această apă pentru a avea noroc şi a fi sănătoşi tot anul.
În satele din Dobrogea, oamenii încă se mai ghidează după tradiţii străvechi legate de Bobotează. Se spune că în noaptea de Ajun fetele nemăritate îşi visează ursitul dacă îşi pun busuioc sub pernă.
În satele din sudul Dobrogei, se practică botezul cailor. După slujbă, flăcăii se adună în centrul satului, iar preotul botează animalele, după care dă startul la cursa de cai organizată pe uliţa principală din sat. Tânărul care câştigă cursa este răsplătit cu un premiu.
Tot în ziua de Bobotează se fac şi predicţii pentru întreg anul. Gromovnicul din bătrâni, o carte populară cu caracter astrologic, spune că dacă în ziua de Bobotează va străluci soarele, vom avea parte de un an bun, dacă va ninge sau va ploua e semn de nerodire sau scumpete.