miercuri, 31 octombrie 2012
marți, 30 octombrie 2012
DORUL
”Virtutile lui sunt deosebite, cu adevarat imparatesti: e un cuvint tipic de contopire a sensurilor, iar nu de simpla compunere a lor; e un cuvint al deschiderii si totodata inchiderii unui orizont; unul al intimitatii cu departarile, al aflarii si cautarii; un cuvint al stiutului si nestiutului, al limitatiei si nelimitatiei, al concretului si abstractului, al atractiei de ceva determinat si al pierderii in ceva indeterminat. Are o splendida suveranitate in el, dar e un cuvint al inimii numai, si nu al gindului, dupa cum e un cuvint al visului, si nu intotdeauna al faptei.
… te poarta cind spre trecut, cind spre viitor, te incarca si de regrete si de speranta, iti face uneori de indurat insuportabilul, dar alteori de nesuferit ceea ce trebuie si e bine sa induri. A plecat de la durere si a scos tot ce putea din transfigurarea ei; dar nu a trecut de spirit, a ramas prins de suflet”
Constantin NOICA
duminică, 28 octombrie 2012
Cand esti dezamagit, inima ta este plina de tristete, sufletul tau plin de amaraciune si nu ajunge zambetul la gura ta... ...Iti doresc FERICIRE!
Cand disperarea bate la usa ta, si va fi greu sa te mentii calm, cand iti va fi greu sa-i suporti pe ceilalti, si vei avea impresia ca te scufunzi in propriile temeri... ...Iti doresc RABDARE!
Cand esti singur, cand iti lipseste dragostea, cand inima e
ste dispusa sa doreasca si sa iubeasca fara masura... ...Iti doresc IUBIRE!
Cand esti confuz si nu poti sa crezi in nimic, cand vezi ca ceea ce vrei si speri e imposibil de atins... ...iti doresc CREDINTA!
Cand esti trist si durerea din inima umbreste chipul tau, cand de atata plans ochii tai se inchid la lucrurile frumoase ale vietii ... ...Iti doresc BUCURIE!
Cand esti agitat si emotionat, cu un spirit nelinistit si noaptea iti este imposibil sa adormi... ...Iti doresc PACE!
Cand boala bate la usa ta, si corpul tau este slabit, cand doresti plinatatea vietii... ...Iti doresc SANATATE!
Cand simti ca fericirea ti-a intors spatele, cand iubirea pare sa fie doar o amintire ingropata in trecut, cand tradarea si disperarea iti ia dorinta de a simti focul iubirii in viata ta... ...Iti doresc O NOUA OCAZIE!
Si cand ti-ai recapatat FERICIREA si RABDAREA , cand DRAGOSTEA este cu tine, si CREDINTA este motorul existentei tale, cand ai suficienta BUCURIE , PACE si SANATATE , si viata iti ofera NOI OCAZII, nu uita sa le imparti cu altii...Doar asa te vei simti IMPLINIT!
Cand esti confuz si nu poti sa crezi in nimic, cand vezi ca ceea ce vrei si speri e imposibil de atins... ...iti doresc CREDINTA!
Cand esti trist si durerea din inima umbreste chipul tau, cand de atata plans ochii tai se inchid la lucrurile frumoase ale vietii ... ...Iti doresc BUCURIE!
Cand esti agitat si emotionat, cu un spirit nelinistit si noaptea iti este imposibil sa adormi... ...Iti doresc PACE!
Cand boala bate la usa ta, si corpul tau este slabit, cand doresti plinatatea vietii... ...Iti doresc SANATATE!
Cand simti ca fericirea ti-a intors spatele, cand iubirea pare sa fie doar o amintire ingropata in trecut, cand tradarea si disperarea iti ia dorinta de a simti focul iubirii in viata ta... ...Iti doresc O NOUA OCAZIE!
Si cand ti-ai recapatat FERICIREA si RABDAREA , cand DRAGOSTEA este cu tine, si CREDINTA este motorul existentei tale, cand ai suficienta BUCURIE , PACE si SANATATE , si viata iti ofera NOI OCAZII, nu uita sa le imparti cu altii...Doar asa te vei simti IMPLINIT!
sâmbătă, 27 octombrie 2012
Vantul si ploaia
Mai simt parfumul florilor de pe alee,
Alergam spre tine, era prima intalnire.
Ploaia si vantul nu-mi pareau ostile,
Zambeam tuturor...era fericire!
Cand m-am oprit m-a durut a ta privire,
Erai mai frumos decat in a mea-nchipuire.
Mi-ai sarutat incet mana si eu pe obraz,
Cum s-a putut transforma totul in necaz?
Trei trandafiri ce-i am si-acum,
Pot marturisi ca n-a fost scrum.
Ci foc arzand in doua inimi,
Si multa duiosie in priviri.
Poate ca cine uita n-are merit,
Iubirea nu stie , e stanca de granit.
Merit nu e nici s-o sfarami cu-un cuvant,
Caci ea te incalzeste in nopti de-argint.
Camelia Ciobanu
Te vad si-acum
Te vad si-acum in
camera-mi pe canapea,
Privrea-ti albastra, e
in inima mea,
Imbratisarea-ti calda,
n-am cum uita,
Nesiguranta, totul ne
fermeca.
Cand ai plecat, mult
dupa tine am privit,
Brusc sufletul mi-era
golit.
Un polizor in
departare suna zgomotos,
Sunet ce insa recenta-ti
aparitie-l facea parca frumos
Au trecut ani, si nu
te-ai mai intors,
Viata doar adesea e un
basm frumos.
Te port in inima
si-acum,
Dar nu pot, nu vreau
sa te intorc din drum.
Camelia Ciobanu
vineri, 26 octombrie 2012
Scrisoare pentru Dumnezeu
Bunul meu tata,
Ma poti ierta ca
pentru prima oara-n viata am simtit o dorinta atat de mare sa vorbesc cu tine,
incat m-am asezat si-am inceput sa-ti scriu o scrisoare? De ce nu-ti vorbesc ca
de obicei? Nu stiu. Poate pentru ca mi-e rusine sa ridic ochii spre tine. Imi e
rusine de mine tatal meu drag. Mereu am pretins ca te iubesc. Si chiar cred ca
te-am iubit…in felul meu. Dar am gresit, stiind ca te supar.Si nu o data.
Si-aseara am gresit. Si tu stii asta. Am facut aproape imposibilul pentru a
atinge o inima, ce nu-mi poate apartine, nici dac-ar vrea. De aproape trei ani,
iubesc o inima, un om, care nu poate fi al meu. Stiam ca nu am voie, stiam c-o
sa te superi rau, dar am continuat. Poate a fost iubirea vietii mele, dar nu e
o scuza buna pentru tine. Mereu m-ai invatat sa nu-mi doresc ce apartine
altcuiva. Si eu te-am ascultat. Pana la el. Sigur nu tu ai vrut sa vad acea
fotografie, nici sa ma indragostesc de ea. Dar s-a intamplat. Bunul meu tata,
tu esti iubire, teoretic n-ar trebui sa te superi cand vezi o iubire adevarata.
Dar eu simt ca te-ai necajit rau. Poate si pentru cat te-am rugat sa-mi dai
voie sa iubesc aceasta inima.Stiam ca nu-mi vei da acceptul, dar am continuat.
Ca-mi merge cumplit de rau, stii. Cobor, in loc sa urc, si-am fost aproape de a
nu-mi mai dori sa pot urca din nou. Ca alta data. Da. Am fost pe punctual de a
renunta. Ma simteam obosita, atat de obosita si infranta incat singurul gand
care ma consola era ca-mi pot revedea parintii mai repede decat credeam. Si
aproape ma bucuram. Dar atunci ai ridicat tu mana tamaduitoare asupra mea, si
m-ai salvat. Apoi am vazut clar ca am doi copii care ar muri de durere sa ma
piarda si pe mine. Si-am inceput sa lupt din nou. Atat pentru a-mi gasi un job,
cat si …in continuare pentru a ma apropia de inima aleasa. Am fost plecata sa
muncesc. Dorul de fata m-a adus inapoi. Nu m-am inselat in privinta asta.
Niciodata nu mi-au placut banii atat de mult incat sa pot sta departe de cei
dragi. Dar odata revenita, lupta mea pentru a gasi un job pare zadarnica.
Trimit zilnic cv-uri, merg la interviuri, dar angajarea nu se concretizeaza.
Stiu ca tu iubesti rabdarea si energia calma. Sunt si zile cand uit, si plang.
Sunt la un pas de deznadejde, care iarasi stiu ca nu e a ta. Tu aduci bucurie
in inimi, nu indoiala, teama si deznadejde. Stiu bine. Si totusi ceva nu merge.
Si-atunci m-am gandit sa-ti scriu. Sa te rog sa ma ierti pentru tot ce-am
gresit in viata asta. Dar mai ales pentru ultima iubire. Teoretic, daca ma
ierti, nu trebuie sa mai gresesc. Dar, tata!. Eu iubesc! Cum sa opresc un
sentiment pe care oricat am vrut sa mi-l inabus…n-am reusit. Pana si acea inima
a vrut sa “ma ajute”. Mi-a trimis un mail in care mi-a vorbit urat.Lucru care
lui nu-I sta in fire. E deosebit, si bun.Tu stii bine asta. Dar a fost convins
ca daca-mi va “ordona” sa stau departe de el, eu voi fi o fetita ascultatoare
si asa voi face. E adevarat, un timp, de durere(tu stii ca un cuvant rau, doare
mai abitir decat o palma ),
am batut in retragere. Am plans, am vorbit cu tine si cu toti sfintii.V-am
rugat sa-mi explicati de ce un om se poate supara pe alt om, fiindca acela il
iubeste?Si daca chiar s-a suparat, de ce nu mi-a explicat frumos? De ce-a
trebuit sa foloseasca cuvinte incarcate de rautate ? Grele? Dar dupa un timp,
am realizat ca si daca m-ar ura, eu tot l-as iubi. Doar ca nu trebuia sa-I mai
si spun asta. Luni de zile m-am abtinut sa-I mai scriu. Nu mi-a iesit pana la
capat. Uneori ma surprind ca deschid mail-ul si-I scriu. Nu neaparat ce simt
pentru el. Incerc sa-I explic ca-l iubesc atat de mult incat nu-mi doresc decat
sa fie fericit. Dar gresesc cu siguranta. Eu nu-l mai interezez. Si e corect.
Intalnirea noastra a fost o greseala. Acum suntem pe doua drumuri paralele.
Mergem amandoi doar ca eu cobor, in timp ce el urca. Si daca printr-o minine eu
as reusi sa urc din nou, nu l-as mai putea ajunge din urma. Poate si pentru ca
el, cand e vorba de mine, nu merge, ci fuge. Si totusi il iubesc.Si-as minti
daca n-as recunoaste ca mi-e tare dor de el.Ca-mi doresc sa-l mai vad macar o
data-n viata asta. Ca-mi doresc sa ma imbratiseze, si sa ma lase sa plang pe
umarul lui, pentru tot ce-am suferit de cand nu ne-am vazut. Ca-mi doresc sa
mi-l stiu prieten si nu dusman. Si prietenia e un pacat tata? Vreau doar
prietenia lui…sau am vrut. Stiu c-am pierdut aproape tot. Si ca bruma de curaj
ce-mi sta in inima e doar mila si bunatatea ta. Tata pot sa-ti promit ca n-o
sa-I mai scriu niciodata, nici macar pentru a-I ura La multi ani. Promit. Dar
asta nu va insemna ca nu-l voi mai iubi. Si-atunci? Cat de grav este? Te rog
iarta-ma , atat cat poti si da-mi din nou dorinta de a trai. De a ma uita in
oglinda si a vedea o Cami vesela, pozitiva, optimista, luptatoare. De a nu ma
mai teme de ziua de maine
desi nu mai am nici casa nici servici. Ajuta-ma sa cred ca tu te afli langa mine
si ca-mi vei da inapoi ce-am pierdut, ca lucrurile nu conteaza atata timp cat
ai un suflet bun sub soare. Sunt plina de defecte si pacate. Dar m-am nascut cu
doua calitati: bunatate si sinceritate. Tu stii asta cel mai bine.
Cred in tine bunul meu
tata. Te rog iarta-ma si da-mi viata inapoi. Caci am piedut bucuria de a mai
trai in ziua cand am pierdut apropierea de acea inima. Si-mi simt inca sufletul
sfasiat de cuvintele lui. Vindeca-mi inima Tata! Doar tu poti. Eu te iubesc…in
felul meu.Si n-o sa te mai rog sa ma ajuti sa ating o inima niciodata. Promit!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)