Iertarea

Dincolo de orice luptă,
Dincolo de a spera,
Fiecare OM, în sine,
Are frumuseţea sa.

Îns-această frumuseţe
Timpu-o poate nimici
Dacă-n lupte se va pierde
Darul vieţii de-a iubi.

Mai ramâne doar o torţă
Spre a regăsi cărarea,
Să accepte fiecare
Dincolo de el, iertarea…

Libertatea sufletească
Are rădăcini divine,
Căci atunci când ierţi pe altul
Tu de fapt te ierţi pe tine.

Ura-i doar o slăbiciune
Care duce la durere...
Însă OMUL care iartă
Are-n suflet o putere.

Daca nu ai fost niciodata cutremurat pana in adancul sufletului de o floare deschisa, poate ca sufletul tau nu va cunoaste nicicand inflorirea...

Tu ești minunea mea! O clipă ne desparte...

"Ești o minune ce durează vreme de-o minune
Precum un zbor de aripi spre scurta veșnicie,
Precum un înger de lumină ce în beznă-și spune
Eternul crez de-o clipă oprită-n locu-i pe vecie...

Ești o minune ce durează vreme de-o minune
Precum un rai în flăcări de iad, mistuitoare,
Precum o șoaptă ce-și ucide-n rugăciune
Eterna-i tânguire de o clipă trecătoare...

Ești o minune ce durează vreme de-o minune
Precum un val de spumă în a mării spumă,
Precum un anotimp ce-n veșnica genune
Eterna-i clipă de o clipă și-o consumă...

Ești o minune ce durează vreme de-o minune
Precum un vis albastru în zbucium de coșmar,
Precum un cristalin fior pe-ale iubirii strune
Eternu-i dor de veșnicie durând o clipă doar...

Ești o minune ce durează vreme de-o minune
Precum o oază vie într-un deșert de moarte,
Precum o stea ce-abia se naște și apune...
Tu ești minunea mea! O clipă ne desparte..."

Mi-e atat de dor...de tine!

Je t`aime Lara Fabian (subtitrare romana)

TIE!

De nu erai al meu- 
În fiecare zi mi-e dor de tine
De glasul tau, de chipul ingeresc
Si chiar de ai fi veşnic lângă mine,
Eu nu m-aş sătura să te privesc.
De nu erai al meu te inventam, 
Sau te visam in fiecare noapte
Şi pân’ la ziua chipul ţi-l pictam
Să-l am cu mine când vei fi departe.
Şi dacă nici aşa nu te aveam,
Te căutam în altă galaxie;
Un inger trimiteam- ca sa te am
Sa te-aducă si să-mi fie bine!

Angelina Nadejde 

Logica inutilă

Aşa se întâmplă logic,
plecăm şi sosim undeva.
Plecăm pentru o clipă, pentru un ceas, pentru o viaţă,
poate nu trebuia să plecăm, dar problema nu-i asta,
ci faptul că sosim undeva, totdeauna sosim undeva,
poate nu sosim la timp, nu sosim unde trebuie,
nu sosim unde-am vrut
dar sosim undeva şi câtă vreme sosim undeva
totul e logic
chiar dacă logica şi fericirea sunt lucruri total diferite,
totuşi am plecat şi am sosit undeva,
am greşit drumul, dar am sosit undeva,
dar când nu mai sosim nicăieri
totul devine ilogic. Spre ce ne ducem
dacă nu sosim nicăieri?

poezie de Octavian Paler

Ramai...

Intr-o zi de primăvară

"Intr-o zi de primăvară
Caldă ca o zi de vară
Florile au înviat
Şi apoi ne-au invadat.

Au intrat prin suflete
Să împartă zâmbete,
Inimile le-au vopsit
Cu albastrul infinit.

Chiar şi fostele iubiri
Azi gingaşe amintiri
S-au înviorat acum
De la cel mai pur parfum.

Primăvară, ochi sfioşi
Cu nori albi şi luminoşi,
Iarăşi m-ai învins în zori
Cu armatele de flori.

P.S.
Sunt învins dar fericit
Pentru că am fost lovit
Cu o dulce sărutare
A petalelor de floare."