Mi-e ochiul tau icoana si tortura
Dispretuitei inimi, mangaiere
Indoliata-si afla-n uitatura
Cu care priveghezi a mea durere.
Nici soarele in Rai, de dimineata,
N-alinta Orientului obrazul,
Nici steaua Sirus, plina, nu agata
Cununile de glorie pe treazul
Apus, cum ochiul tau cernit, cu plansul,
Pe suferinta mea, lumina-aparte
Si oglindindu-si inima intr-insul
Cu mila gratioasa se imparte
Marturisesc: insasi iubirea-i neagra
Si hada-atunci cand n-o privesti intreaga.
William Shakespeare
Dispretuitei inimi, mangaiere
Indoliata-si afla-n uitatura
Cu care priveghezi a mea durere.
Nici soarele in Rai, de dimineata,
N-alinta Orientului obrazul,
Nici steaua Sirus, plina, nu agata
Cununile de glorie pe treazul
Apus, cum ochiul tau cernit, cu plansul,
Pe suferinta mea, lumina-aparte
Si oglindindu-si inima intr-insul
Cu mila gratioasa se imparte
Marturisesc: insasi iubirea-i neagra
Si hada-atunci cand n-o privesti intreaga.
William Shakespeare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu