Firilor vulgare toate sentimentele nobile, generoase li se par nepotrivite şi de aceea, în primul rând, de necrezut; fac cu ochiul când aud de aşa ceva, părând a vrea să spună: "pesemne că există totuşi un avantaj oarecare, nu poţi vedea prin toţi pereţii"; ele sunt bănuitoare faţă de cel nobil, ca şi cum acesta şi-ar căuta avantaje pe căi lăturalnice. Dacă se conving într-adevăr de absenţa intenţiilor egoiste şi a câştigurilor personale, atunci cel nobil le apare ca un soi de nebun - îi dispreţuiesc bucuria şi râd de strălucirea ochilor săi.

Friedrich Nietzsche în Ştiinţa voioasă