Mi-a placut mult aceasta "rugaciune".Daca mi-ar sta in putinta as darui-o tuturor.O vor vedea putinii ce-mi viziteaza blogul...si sper eu mai multi chiar de unde am luat-o si eu.Azi chiar imi scriu mie, pentru ca nu pot scrie cui as vrea.Sau pot dar mi-e teama sa nu vad cuvinte ce mi-ar rani din nou inima...si asa vai de ea.Mi-am dorit ceva...luni intregi...si cand credeam ca nu voi mai primi nimic...am primit.Nu e chiar cum se spune ca daca-ti doresti enorm ceva, nu vine, si in cele din urma,daca apare...nu te mai poti bucura.Eu m-am bucurat.Chiar mult de tot.Atat de mult incat nu ma pot satura privind si iar privind "cadoul".Dar daca nu e cadou ci greseala?Daca din uitare mi-a lasat ce stia ca vreau...si de fapt nu asta era intentia?Atati de daca...prea multi pentru un suflet prea sincer si curat...mult prea multi.Deci mai bine ma bucur aproape cu vinovatie de ceva ce nu stiu daca e pentru mine.Nu e corect...dar pana isi va da seama ca si eu trebuie sa inteleg anumite gesturi...nu am de ales.Si ar mai fi doar doua zile pana la ziua mea...si a lui.Avem o zi, una doar a noastra,de care stim doar noi,...sau cel putin unul dintre noi.Pentru ca e posibil ca doar pentru unul aceasta zi sa insemne atat de mult.Poate celalalt .....chiar vrea sa uite ...daca nu cumva a si uitat.Eu...n-am uitat...si nici nu voi uita,nimic...cu atat mai putin...ziua aceea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu