Acceptarea criticii sincere-un act de curaj?

Receptarea unei critici sincere şi constructive reprezintă un act de curaj care demonstrează încredere în sine, flexibilitate, discermănânt şi aspiraţia de a te transforma. Nu acceptăm o critică decât dacă credem în ea sau dacă suntem suficient de armonioşi pentru a accepta observaţiile şi a ne lăsa transformaţi.
De asemena, acceptarea unei critici sincere presupune şi să avem încredere în fiinţa umană care ni le aduce. În felul acesta considerăm observaţiile pe care acea fiinţă umană ni le face la un moment dat, ca fiind mult mai pătrunzătoare, mai juste şi mai reale decât propriile noastre percepţii care sunt legate de noi înşine.
Această acceptare presupune inclusiv o anumită flexibilitate, deoarece cel mai adesea nu putem accepta decât acele sugestii care sunt menite să ne remodeleze fiinţa şi atitudinea într-o anumită direcţie, în anumite limite impuse de egoul nostru.
Avem evident nevoie şi de discernămât pentru a ne da seama că ele sunt justificate. Pentru anumite fiinţe aceste critici merg direct la inima deoarece sunt juste, însă pentru alte fiinţe care sunt egoiste şi suspicioase, criticile sincere şi constructive, oricât de juste ar fi, le ofensează şi le provoacă uneori resentimente, deoarece adevărul deranjează şi chiar doare uneori. Chiar şi în aceste cazuri, durerea şi resentimentele arată că respectivele critici şi-au atins ţinta.
Sfaturi pentru cei care vor să recepteze criticile constructive şi sincere:

1. deschideţi-vă cât mai mult inima şi mintea
2. ascultaţi cu multă atenţei şi urmăriţi să „digeraţi” criticile (uneori chiar 2-3 zile), înainte de a reacţiona
3. dacă în urma unei analize lucide şi detaşate descoperiţi că acele observaţii sunt pe deplin justificate, acceptaţi-le şi operaţi transformările care se impun
4. când observaţiile nu sunt justificate sau sunt doar parţial adevărate, extrageţi din ele cu luciditate doar ceea ce are valoare. Dacă în urma analizei descoperiţi că acele critici sunt complet nejustificate, refuzaţi să le aceptaţi şi detaşaţi-vă imediat de ele, urmărind să răspundeţi cu umor şi compasiune aceluia care le-a adresat
5. nu uitaţi să îi mulţumiţi fiinţei umane care v-a adus criticile, indiferent dacă ele sunt justificate sau nu. Fiecare critică ne oferă prilejul să ne facem un examen de conşiinţă.

A adresa o critică sinceră, justificată şi constructivă unei fiinţe umane pe un fond de iubire şi compasiune reprezintă o adevărată artă.
Acceptarea umilă, plină de bunăvoinţă şi liber consimţită a criticilor sincere, constructive şi justificate care vin de la fiinţa iubită reprezintă unul din jaloanele importante care caracterizează iubirea conştientă, superioară. Fiinţele umane care au început să-şi trezească starea de înţelepciune sunt capabile să manifeste starea de iubire conştientă, superioară.
Maria Dan