Din pacate insa, in acest spatiu, care se pare ca este infinit, se depoziteaza de-alungul timpului atat bune, cat si rele, amintiri placute si pline de incantare, dar si dureri si amintiri dintre cele mai neplacute. De-avalma, ori pe rand, acestea se aseaza ca in niste sertarase, provocand reactii diverse.
Pe unele dintre ele ne face placere oricand sa le scoatem la suprafata, ne bucuram ca exista, iar in momentele grele acestea ne ajuta sa mergem mai departe si ne intaresc. Pe altele, dimpotriva - le incuiem adanc si ne dorim sa nu le mai scoatem la lumina caci simpla lor amintire aduce neliniste, durere, tristete.
Gresim insa facand astfel. Pastrand ascunse amintirile neplacute si durerile, dezamagirile si pierderile suferite, nu facem altceva decat sa ne pansam, uneori inutil, rani ce nu vor fi nicicand vindecate, caci fiecare aducere aminte va taia si mai adanc locul deja sangerand.
Mintea omeneasca este complexa, dar si atat de ciudata, functionand uneori in opozitie cu ceea ce ne face bine. Ca oameni, avem deseori tendinta de a descoperi in noi tocmai acele lucruri care ne fac rau - preferam sa ne aducem aminte de iubitul care ne-a inselat, de prietena care ne-a mintit, de colegul care ne-a furat, de portofelul pe care l-am pierdut.
In acelasi timp, uitam de bucuria adusa de primul zambet al copilului nostru, de primul buchet de flori primit de la iubit, de zecile de reusite profesionale, de micile satisfactii cotidiene, uitam ceea ce conteaza, prinsi fiind in evenimente marunte.
Pana la urma, merita sa lasam in sufletul nostru ceea ce ne face rau? Ce pastram si ce aruncam? Si cum ne vindecam?
Chiar daca nu s-a inventat inca un manual de vindecare completa, psihologii ne sfatuiesc sa dam frau liber amintirilor urate si durerilor, identificandu-le si discutand despre ele. Oricat de mult am incercat sa pastram ascunse, acestea vor iesi la suprafata mai devreme sau mai tarziu.
Astfel, intr-un moment cu tine insuti, gandeste-te ce lucruri iti macina sufletul, ce te apasa, ce te afecteaza. Scormoneste in cele mai ascunse taine ale sufletului tau si adu la lumina, chiar daca te doare, acele lucruri care te intristeaza!
Impartaseste-le! Odata aflate, cere unui prieten de incredere, unui apropiat, unui psiholog sau chiar preot sa te asculte. Nu este nevoie sa iti ofere si un sfat ori o solutionare - acum, pentru tine, cel mai bun lucru pe care il poate face acesta este sa iti devina confident.
Incearca sa afli daca acele lucruri chiar merita sa ramana inauntrul tau! Triaza-le! Cele neesentiale sterge-le cu totul, arunca-le la gunoiul uitarii si intelege ca sunt atat de neimportante incat nu merita sa ocupe loc in sufletul tau.
In schimb, pe cele importante incearca sa le accepti ca pe ceva ce pur si simplu "a fost dat". Pierderea unei persoane dragi, greselile majore, evenimentele care te-au invaluit fara sa poti interveni in vreun fel, toate acestea trebuie acceptate si pastrate doar ca facand parte din viata ta, drept intamplari asupra carora nu ai nici o putere. Iar ceea ce mai poti inca repara - repara!
Acum este randul sertarelor cu amintiri frumoase si oameni deosebiti sa fie deschise larg si revazute. Nu este asa ca ai motive sa zambesti cu adevarat?
Pastreaza in suflet, la loc sfant, si aminteste-ti zi de zi de persoanele dragi care iti bucura inima, de momentele fericite, bucuriile si implinirile, bataliile castigate zi de zi, diminetile insorite si castigurile care conteaza cu adevarat.
Pastreaza zambetul! Acum, sufletul tau are linistea pe care o doreste. Si o merita!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu