Dar amintirea este inca vie ...

Seara, cand se iveste mandra luna
Si ploi de stele lumineaza a ta cununa
Iar razele iubirii se rasfrang asupra ta
Nu imi doresc decat sa fi a mea

Te port in mintea mea ca pe-o craiasa,
Tu, care-n nooti si zile-ai fost aleasa
Sa ma topesc in ochii tai frumosi de fata
Imaginea privirii tale ce ma-nbata

As vrea sa pot da timpul inapoi
Sa-ti mangai parul mladiat de ploi,
De ploi de stele stinse de demult
A soaptelor pe care le-am pierdut

Ce clipe minunate-am petrecut
Prima plimbare, prima atingere, primul sarut
Dar amintirea este inca vie
Si va domni in nemurire. 

(Andreea)