"Se înserează-n zarea porții mele
Și curge frigul din pământ spre oase,
A vijelii și-a-mbătrânit miroase
Sclipirea mult visat-a unei stele.
Îți scriu pe câmpuri albe de zăpadă
Cu urmele ce le răsară pașii-
Din timpul scurs mă fugăresc hăitașii
Iar ochii mei sunt dornici să te vadă.
Iubita mea de dincolo de punte
Să te prefaci că îmi devii sosire,
Să vii cu trenul iernilor din munte,
Să vii cu diligența de iubire;
Eu te aștept cu tâmplele cărunte
Să mă înalți sărut din risipire."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu