Ce va ramane?

Ce va ramane din tot ce am scris?
O, stiu bine, valul necurmat al Timpului
Zi de zi va cauta sa intoarca
Creatia mea in neant.
Doar in Sinele meu sunt increzator; 
din aceasta cupa am baut zi si noapte
nectarul nesecatuit al universului.
Clipa de clipa
Rost si-a aflat aici iubirea. 
Durerea n-a supus
praful n-a inabusit
arta sa.
Stiu, cand voi parasi
terenul de joaca al lumii,
sta-vor crangurile martori
in toate anotimpurile inflorite
iubirii ce purtasem acestui univers.
Numai aceasta iubire e adevarata, 
e tot ce mi-a daruit viata.
Cand va sosi vremea sa-mi iau ramas bun,
acest adevar nu se va ofili
el va nega Moartea.

 poezie de Rabindranath Tagore

28 noiembrie 1940