Şi niciodată nu vei şti
Că-n jurul mesei trei vom fi
În stânga tu,în dreapta eu
Şi-n faţa noastră... dorul meu.
Şi niciodată nu vei şti
Că tot ce-a fost nu va mai fi
Şi niciodată n-ai să speri
În adevărul altei veri.
Şi niciodată n-ai să crezi
Că-n jurul nostru sunt zăpezi
Şi niciodată n-ai să-mi ceri
Iubire,ca să poţi să speri.
Şi niciodată nu vei şti
Că visul tău se va sfârşi
Şi niciodată n-ai să speri
În infinitul altei seri.
Şi niciodată n-ai să pleci
Pe drumul plin de lacrimi reci
Şi niciodată n-ai să-mi dai
Un strop din colţul tău de rai.
Şi chiar şi-acum când s-a sfârşit
Când am plecat spre infinit
Tu niciodată nu vei şti
Că tot ce-a fost nu va mai fi.
30 APRILIE 1990 – ARINI
Că-n jurul mesei trei vom fi
În stânga tu,în dreapta eu
Şi-n faţa noastră... dorul meu.
Şi niciodată nu vei şti
Că tot ce-a fost nu va mai fi
Şi niciodată n-ai să speri
În adevărul altei veri.
Şi niciodată n-ai să crezi
Că-n jurul nostru sunt zăpezi
Şi niciodată n-ai să-mi ceri
Iubire,ca să poţi să speri.
Şi niciodată nu vei şti
Că visul tău se va sfârşi
Şi niciodată n-ai să speri
În infinitul altei seri.
Şi niciodată n-ai să pleci
Pe drumul plin de lacrimi reci
Şi niciodată n-ai să-mi dai
Un strop din colţul tău de rai.
Şi chiar şi-acum când s-a sfârşit
Când am plecat spre infinit
Tu niciodată nu vei şti
Că tot ce-a fost nu va mai fi.
30 APRILIE 1990 – ARINI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu