joi, 25 octombrie 2012

Cu totii imbatranim...

Oare poate fi ceva mai frumos, decat sa simti ca ai atins printr-o vorba buna, inima celui iubit? E ca si cum ai zbura pana la Dumnezeu, doar ca sa-i multumesti, apoi sa te intorci pt a simti ca acea inima nu-i sloi...e vie si calda..
Ai vrea sa-ti asezi capul pe inima aceea.Sa-i marturisesti cat de teama ti-a fost ca n-o vei mai simti niciodata. Si da, ai vrea si o calda imbratisare. Caci e firesc.Dar nu poti. Te multumesti sa stii ca ai atins-o de departe. Si ca poate i-ai adus bucurie. 
Cat as vrea sa reapari...suflet singur pazit de ingeri...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu