nedumerită-ntre şapte lumini, a cui stea eşti?
Eşti steaua lui Verde-mpărat - duhul nemântuit?
Ce sărbătoare scuteşti? Ce ceas împlinit?
Aperi un mare mormânt, sau vreo apă vindecătoare?
Păzeşti un norod, o cetate, sau numai o floare?
Peste ce suflet, peste ce sfinte recolte
veghezi mistuită subt vinete bolte?
De eşti a mea, păzindu-mi anul şi vatra,
n-aruncă nimenea după tine cu piatra?
Lucian Blaga
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu