Astazi..e ziua mea de nastere.Ca si poate altor milioane de oameni.Nu e nici mai putin importanta dar..nici mai lipsita de importanta ca a lor.Implinesc frumoasa varsta de 45 ani.De ce frumoasa?Eu asa simt.Privind in urma, ma pot bucura de realizari importante, si lacrima pentru tot ce-as fi vrut sa fie perfect...si nu a fost.Ziua mea nu a avut o insemnatate prea mare nicicand pentru mine.Copil fiind...imi amintesc cum scumpa mea mama se straduia, invita o multime de copii, unul mai dragalas ca celalalt, crezand ea probabil ca asta m-ar putea face fericita.Nu era deloc asa.Am fost un copil dificil...extrem de singuratec.Imi placea enorm compania parintilor mei si a fratelui meu.Universul papusilor, fericirea de citi ceva la umbra vitei de vie din curte, un rasarit de soare pe malul apei, cu ei trei, mi-ar fi priit inmiit mai mult decat prezenta acelor fetite si baietei mult prea "apretati" in hainutele lor in curtea mea.Imi era mila de mama si in ziua cand pregatea bunatati pentru copii, dar mult mai mult, de ziua mea, cand statea in picioare alergand cu prajiturele dupa ...prietenii mei!Adolescenta mi-a fost marcata de o ...alta zi...nefericita chiar...in mintea mea de-atunci.Luasem examenul de treapta.La liceul teoretic in acea promotie pentru prima oara, din trei clase mate-fizica, ramanea una.Am luat examenul, nu prima ci a treia dar cu 9.25.Cred ca binisor.Ai mei au tinut mult sa-mi fac ziua.Imi placea un baiat dintr-una din clasele vecine.Nu era o frumusete.Inteligenta, stapanirea de sine, zambetul si mai ales un simt dezvoltat al simtului umorului, compensau...tot ce poate, mama natura i-a refuzat.L-am invitat, si spre bucuria mea..a acceptat.Doar ca ...a venit insotit de o fata pe care nu numai ca n-o cunosteam, dar care era nespus de frumoasa!.Cum a trecut seara aceea pentru mine?Nu vreti sa stiti!Cu trecerea anilor...mult mai importate pentru mine au devenit zilele parintilor mei, a sotului si, a copiilor.Doar datorita lor n-am uitat niciodata ca pe 14 august...e si ziua mea!Nu stiu nici pana azi cum faceau, dar dimineata, cand ma trezeam, camera mea era plina de flori.Stiau fireste cat iubesc florile...si...tortul diplomat!Anul acesta, ziua mea a mai capatat o dimensiune.Exact pe 14 august anul trecut, m-am hotarat sa parasesc orasul natal, pentru a trai langa fiica mea, aici in Bucuresti.Asta nu pot uita.Si sigur nu voi uita niciodata.A fost o decizie greu de luat, dar am luat-o si am si dus-o pana ...la capat.E...mult..e putin...timpul imi va raspunde si la aceasta intrebare.Sunt fericita...atat cat poate fi un om obisnuit de ziua lui...Iata ca v-am mai dezvaluit cate ceva despre...o simpla viata...de om,a...mea...,azi, de ziua mea.Va pup, va multumesc tuturor celor care mi-ati fost aproape in zilele acestui an, si nu numai.Nu pot incheia, fara a ura din toata inima, un sincer si cald "La multi ani!"...tuturor celor care azi...traiesc o zi de nastere...Sa aveti..tot ce e mai frumos in viata,sanate, bucurii si fericire..maxima!Multi pupici...tuturor!
