Dragul meu,
ceva imi spune ca trebuie sa fii tare obosit si infrigurat la ora asta. Dar inima ta e asa mare! Si e atata bucurie acolo, generata de daruirea ta, incat sunt singura ca te simti implinit. Eu sunt singura, cum stii...ca-n fiecare an. Si mi-a fugit gandul la tine. Stii? Mi-ar fi placut sa ma iei si pe mine sa te ajut. Cred ca din toata viata mi-a placut enorm sa aduc si eu bucurie in inimile tuturor. Chiar si a dusmanilor. Oricat de ranita am fost vreodata, nu m-a lasat inima sa raspund la fel. O fi bine, n-o fi...dar asa am fost.Dar, tu stii asta. Ma vad acum printre brazi, cu saculetii plini, langa tine, inghetati de frig, batand si la usi de nedeschis. Ce surpriza le-am face! Si oare ce le-am darui? Tu ce zici? Ce-ai da unui om pe cate tu l-a iubit, respectat, admirat, si care ...din motive doar de el stiute, intr-o buna zi el ti-a vorbit urat?Foarte urat? Si te-a durut, stii...niciodata nu doare mai rau decat un cuvant greu venit de la cineva pe care-l respecti, la a carui parere tii, de care iti pasa. Pe care nici in cele mai negre ganduri nu vrei sa-l stii atat de furios si rau?Mda... Banuiesc ca te-am pus in incurcatura acum. Dar te gandesti, ca si mine ca el doar a gresit. Ca e prea inteligent ca sa nu stie ca in viata un om are dreptul sa fie furios dar nu si rau. Si sigur il ierti si tu. Pentru ca ...de fapt cine suntem noi ca sa-l judecam? Daca el asa a considerat de cuviinta sa-fi foloseasca inima...a fost doar alegerea lui. Eiiii...Totusi ce i-ai darui? Stii? Eu ma gandesc in primul rand la o urare frumoasa, de Sfintele Sarbatori. Sigur el e acum inconjurat de cei dragi, si merita sa stie ca Mosul si prietenii se gandesc la el in aceasta zi magica. Apoi, un pupic din inima si o cutiuta mica rosie.Cand o va deschide va vedea acolo o inimioara. Si va fi surprins. Pentru ca el nu crede ca aceasta inimioara bate in continuare pentru el, ca om, ca prieten, ca pe un dar pe care eu consider ca bunul Dumnezeu mi l-a facut cu mult timp in urma. De ce-l consider eu "dar?"
Pentru ca el m-a schimbat. M-a facut sa-mi doresc sa fiu si mai buna decat eram pana-n clipa cand mi-a facut din mana. M-a facut sa-mi regret nespus toate greselile facute inainte sa-l fi cunoscut. Si m-a facut sa nu mai repet acele greseli. Mi-a redat capacitatea de a scrie, pe care-o pierdusem cu ani buni in urma. Mi-a transmis dorinta de a visa, de a-mi imagina cum e fericirea, mi-a incalzit inima prin simplul fapt ca stiam ca exista undeva. Poate-am gresit ca i-am scris uneori, cum si tie iti scriu acum...dar te rog sa-i transmiti sa ma ierte. Eu doar vroiam sa-i povestesc cum curge viata mea, pe un drum absolut paralel cu al lui. Ca n-am visat nici o clipa sa deviez acaste traiectorii si sa-i apar in fata.Nu!Daca asta l-a suparat atat de rau, imi cer iertare. Si sper, datorita tie sa ma ierte si el. A...si te mai rog sa-i spui La multi ani si pentru copilasul lui, care a a fost in decembrie.Il iubeste enorm, e viata si ratiunea lui de a exista. Nu stii cat admir aceasta capacitate a sa de a-si iubi familia. Este, asa cum iti povesteam, un om deosebit. Nu stii ce bine ma simt acum, ca am vorbit putin cu tine! Cam asta faceam in unele seri si cu el...Adormeam un pic mai fericita dupa ce-i povestesc ce-am mai facut, dac-am facut in ultimul timp. Dar mi-am primit pedeapsa pentru indrazneala...Si....a trecut. Am inteles ca uneori trebuie sa ne suportam bucuriile, necazurile, succesele si insuccesele, doar pentru noi. Nu oricine are chef sa te ascute cand tu ai nevoie...Am inteles si asta.
Te las iubite Mos, sa fii puternic pana la capat in calatoria asta, sa nu plangi cand vei citi randurile mele.Acum un an, ai fost asa bun si mi-ai implinit mica dorinta, fapt pentru care-ti multumesc.Cine stie? Poate intr-un an chiar ma vei lua cu tine, sa impartim bucurii si mici cutiute rosii tuturor!
Te iubesc Mos Craciun!
ceva imi spune ca trebuie sa fii tare obosit si infrigurat la ora asta. Dar inima ta e asa mare! Si e atata bucurie acolo, generata de daruirea ta, incat sunt singura ca te simti implinit. Eu sunt singura, cum stii...ca-n fiecare an. Si mi-a fugit gandul la tine. Stii? Mi-ar fi placut sa ma iei si pe mine sa te ajut. Cred ca din toata viata mi-a placut enorm sa aduc si eu bucurie in inimile tuturor. Chiar si a dusmanilor. Oricat de ranita am fost vreodata, nu m-a lasat inima sa raspund la fel. O fi bine, n-o fi...dar asa am fost.Dar, tu stii asta. Ma vad acum printre brazi, cu saculetii plini, langa tine, inghetati de frig, batand si la usi de nedeschis. Ce surpriza le-am face! Si oare ce le-am darui? Tu ce zici? Ce-ai da unui om pe cate tu l-a iubit, respectat, admirat, si care ...din motive doar de el stiute, intr-o buna zi el ti-a vorbit urat?Foarte urat? Si te-a durut, stii...niciodata nu doare mai rau decat un cuvant greu venit de la cineva pe care-l respecti, la a carui parere tii, de care iti pasa. Pe care nici in cele mai negre ganduri nu vrei sa-l stii atat de furios si rau?Mda... Banuiesc ca te-am pus in incurcatura acum. Dar te gandesti, ca si mine ca el doar a gresit. Ca e prea inteligent ca sa nu stie ca in viata un om are dreptul sa fie furios dar nu si rau. Si sigur il ierti si tu. Pentru ca ...de fapt cine suntem noi ca sa-l judecam? Daca el asa a considerat de cuviinta sa-fi foloseasca inima...a fost doar alegerea lui. Eiiii...Totusi ce i-ai darui? Stii? Eu ma gandesc in primul rand la o urare frumoasa, de Sfintele Sarbatori. Sigur el e acum inconjurat de cei dragi, si merita sa stie ca Mosul si prietenii se gandesc la el in aceasta zi magica. Apoi, un pupic din inima si o cutiuta mica rosie.Cand o va deschide va vedea acolo o inimioara. Si va fi surprins. Pentru ca el nu crede ca aceasta inimioara bate in continuare pentru el, ca om, ca prieten, ca pe un dar pe care eu consider ca bunul Dumnezeu mi l-a facut cu mult timp in urma. De ce-l consider eu "dar?"
Pentru ca el m-a schimbat. M-a facut sa-mi doresc sa fiu si mai buna decat eram pana-n clipa cand mi-a facut din mana. M-a facut sa-mi regret nespus toate greselile facute inainte sa-l fi cunoscut. Si m-a facut sa nu mai repet acele greseli. Mi-a redat capacitatea de a scrie, pe care-o pierdusem cu ani buni in urma. Mi-a transmis dorinta de a visa, de a-mi imagina cum e fericirea, mi-a incalzit inima prin simplul fapt ca stiam ca exista undeva. Poate-am gresit ca i-am scris uneori, cum si tie iti scriu acum...dar te rog sa-i transmiti sa ma ierte. Eu doar vroiam sa-i povestesc cum curge viata mea, pe un drum absolut paralel cu al lui. Ca n-am visat nici o clipa sa deviez acaste traiectorii si sa-i apar in fata.Nu!Daca asta l-a suparat atat de rau, imi cer iertare. Si sper, datorita tie sa ma ierte si el. A...si te mai rog sa-i spui La multi ani si pentru copilasul lui, care a a fost in decembrie.Il iubeste enorm, e viata si ratiunea lui de a exista. Nu stii cat admir aceasta capacitate a sa de a-si iubi familia. Este, asa cum iti povesteam, un om deosebit. Nu stii ce bine ma simt acum, ca am vorbit putin cu tine! Cam asta faceam in unele seri si cu el...Adormeam un pic mai fericita dupa ce-i povestesc ce-am mai facut, dac-am facut in ultimul timp. Dar mi-am primit pedeapsa pentru indrazneala...Si....a trecut. Am inteles ca uneori trebuie sa ne suportam bucuriile, necazurile, succesele si insuccesele, doar pentru noi. Nu oricine are chef sa te ascute cand tu ai nevoie...Am inteles si asta.
Te las iubite Mos, sa fii puternic pana la capat in calatoria asta, sa nu plangi cand vei citi randurile mele.Acum un an, ai fost asa bun si mi-ai implinit mica dorinta, fapt pentru care-ti multumesc.Cine stie? Poate intr-un an chiar ma vei lua cu tine, sa impartim bucurii si mici cutiute rosii tuturor!
Te iubesc Mos Craciun!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu