Stiu de ce-am venit pe-acest pamant,
A fost dorinta tatalui meu, sfant.
De-a ma cuprinde-n brate la plecare,
De-a ma iubi nespus din departare.
Stiu c-am iubit mult prea putin,
Dar visarea e ceva divin.
Doresc imbratisarea ta in amintire,
Visez c-o am in clipe de iubire.
Ma doare uitarea vocii tale,
Vise si simt parfum de petale,
Ma dor cuvinte fara rost,
Si tu ai fost, si eu am fost
Si am plecat rugand uitarea,
Mi-e sufletul senin, curata-i zarea,
Visez la tine-n mersul meu,
Te rog ma iarta, iubitul meu!
Camelia Ciobanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu