sâmbătă, 26 martie 2011

Vis de-abastru si azur...


Verde crud, verde crud…
Mugur alb, si roz si pur,
Vis de-albastru si azur,
Te mai vad, te mai aud!
Oh, puncteaza cu-al tau foc,
Soare, soare…
Corpul ce intreg ma doare,
Sub al vremurilor joc.
Dintr-un fluier de rachita,
Primavara,
O copila poposita la fantana
Te ingana
Pe campia clara…
Verde crud, verde crud…
Mugur alb, si roz si pur,
Te mai vad, te mai aud,
Vis de-albastru si azur.
(George Bacovia)

CHRIS SPHEERIS - Forget me not

O iubire-n primavara....












A iubi-de ce ti-e teama?




A cunoaste. A iubi.
Inca-odata, iar si iara,
a cunoaste-nseamna iarna,
a iubi e primavara.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n tine.
A cunoaste. A iubi.
Care-i drumul, ce te-ndeamna?
A cunoaste – ce-nseamna?
A iubi – de ce ti-e teama
printre flori si-n mare iarba?
Printre flori si-n mare iarba,
patima fara pacate
ne rastoarna-n infinit
cu rumoare si ardoare
de albine reincarnate.
Inc-odata, iar si iara
a iubi e primavara.
(LUCIAN BLAGA)

Pur si simplu,iubeste!

Daca viata ti-a daruit un vis, atunci ... viseaza-l ! Daca viata ti-a daruit o speranta, atunci... spera !Daca viata iti va darui o dragoste adevarata, nu pierde timpul, nici visand, nici sperand... pur si simplu, iubeste !

vineri, 25 martie 2011

CHRIS SPHEERIS - Magaya

Deseara ce vei spune?

Deseara ce vei spune
Deseara ce vei spune, biet suflet solitar,
Tu, inima, uscata pe vremuri, ce vei spune
Fiintei preafrumoase, preascumpe si preabune
Ai carei ochi deodata te-nviorara iar?

-Vom pune-orgoliul nostru de-a pururi s-o slaveasca;
Poruncile-i domoale nepretuite sunt;
Patruns de duh e trupu-i ca plasma îngereasca;
Privirea ei ne-mbraca în luminos vesmânt.

Oricând, în toiul noptii si în singuratate
Sau ziua-n larma strazii si-a omenestii gloate,
Fantasma ei în aer ca flacara danseaza

Si spune:"Sunt frumoasa si vreau cu strasnicie
De dragul meu Frumosul drag vesnic sa va fie.
Eu sunt Madona, Muza si Îngerul de paza."

 
(Charles Baudelaire)

Milow - You Don't Know (3voor12)

Cu tine-as vrea s-adorm in fiecare noapte...

In inima mea e un loc Numai pentru tine
De cand te-am vazut am stiut 
Ca vei fi cu mine
Langa tine vreau sa raman
Sa-mi fii mereu aproape 
Cu tine vreau sa visez in fiecare noapte. 
Imi place sa cred ca si tu 
Te gandesti la mine
Imi place s-aud cand imi spui 
Ca ti-e dor de mine
Fara tine nu vreau, nu pot
Sa merg mai departe
Cu tine as vrea s-adorm in fiecare noapte.
Numai tu imi esti aproape 
Nu te pot uita
Imi lipsesti cand esti departe
Esti in mintea mea 
Dac-ai sti ca fara tine 
Nu mai stiu ce-i rau sau bine 
Nu-nteleg ce e cu mine 
Cred ca m-ai vrajit.
Numai tu imi dai puterea
De-a ma regasi
Numai tu stii ce-i cu mine 
In noptile tarzii
Si doar tu imi esti aproape
Zi de zi, noapte de noapte 
Pentru tine eu as face
Tot ce ti-ai dori. 
Nu vreau sa mai pleci nicicand
Te vreau doar pentru mine 
Te simt chiar in sufletul meu 
Si mi-e tare bine 
Fara tine nu vreau, nu pot
Sa merg mai departe
Cu tine as vrea s-adorm in fiecare noapte.

Si incerc sa te-ncalzesc cu...dorinte!


Ma visam pe-o argintata gondola plutind,
Iesind din sanctuarul timpului ce inseteaza noaptea
Hranindu-ma cu nectarul florilor ce tradeaza realitatea
Prin splendoarea lor inaltandu-si corola nimicind.

Stateam sub cerul inorat,ca o mare in aburi parand
Si cugetarile lespezi erau, pe care le calcam stingher
Tremuram stand pe o banca uitata undeva in ger
Gandindu-ma vag la povestile sfarsite curand.

Este atat de frig si incerc sa te incalzesc cu dorinte
Aprise de inocenta sentimentelor ce alearga in suflet
Inghetand fiinta lui demonica surprinsa de-un zambet
Ascuns printre picaturi de ploaie asteptand noi sentinte.

Se aduna norii in paharul vietii certandu-se goi
Si vorbele se pare ca sunt zaruri aruncate in goliciune
Pe chipul lui imbatranit se zresc inca umede urme
In frunze cautand odihna sau in petalele moi.


Uneori ploua in lumea ta albastra cu patimi si fiori…
Ascult ultima inganare a timpulu ce hraneste noaptea
Satirizand rebel povestea celor ce-si pierd libertatea
De a privi in lumea cerului, deopotriva nepartinitori.

(Parvan Andrei)

ARMIK Dancing shadows

Dar nu gasesc curajul sa pot zbura spre tine...


Am cautat in cenusa doua aripi si le-am gasit,
Dar nu gasesc curajul sa pot zbura catre tine
Atatea lumini diforme inunda fagasele pline
Strapunse de soare in apus precum un cutit.

Mi-e atat de sete,dar peste tot in jurul meu e scrum
Si stelele se pare ca-s scanteietoare pietre ale taceri
Beau lacrimile-mi reci si amare forme ale durerii
Stand pe aceeasi stanca undeva in mijloc de drum.

Pe fruntea-mi inghetata o mana simt cum trece
Si tamplele-mi zvacnesc de durere incalzite
Ma prabusesc in abis dincolo de umbrele fericite
In lumea-ntunecata, ascuns sub huma rece.

Pecetea inaltelor porti e rupta si cineva a intrat,
Fagase de lumina pustiind fara lacrimi si mila
Lasand in urma-i rece o lume insetata, ostila
Secat de puteri privesc cenusa in care am calcat.

Mi-e atat de sete, dar peste tot in jurul meu e scrum
Am cautat in cenusa doua aripi si le-am gasit,
Strapunse de soare in apus precum un cutit,
Stand pe aceeasi stanca, undeva la capat de drum. 

(Parvan Andrei)

joi, 24 martie 2011

Chris Spheeris - Eros (Rain)

Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni, ci sa stii sa dansezi in ploaie!


Zilele astea , mi-am reamintit o poveste,  pe care astazi m-am gandit sa... o impartasesc..

Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece. 
Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava.. in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia. 
Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la casa de batrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Si-atunci il intreb mirata: Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna? Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea. 
Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti. Mi-am inghitit lacrimile spunandu-mi in sinea mea: Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!... Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?! nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal. Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat. Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au. 
Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie !"
(Poveste adevarata,scrisa de Irina)

Din tren,in zori,vad cerul ca o apa...


Din tren, in zori, vad cerul ca o apa
Prea limpede cu scoica lunii-n fund.
Plopi-nalti la luminisuri dau sa-ncapa:
Iscoade sunt si zarile patrund.
Spre rasarit ard coifuri parca-n para,
Cu jar de aur suliti se aprind;
De-acuma gloata umbrei o sa piara.
Arcasii tainici arcurile-si prind.
Dar meri, si peri, si pruni de pe coline
Raspund si ei, tragand cu praf de flori,
Si-n bazait de gloante de albine,
Desfasura un lant de tragatori.
Podgoria-i toata nouri de srapnele
Incremenite-n aer de Prier.
De raze fugarite randunele
In escadrile razletite pier.
E soarele biruitor. Ciresii
Au ridicat, invinsi, steag alb in vant.
Livezile isi numara plaiesii.
Un cuc dicteaza pacea pe pamant...
Lumina pretutindeni! Primavara
Si verde proaspat ca un suflet nou,
Si mieii albi ca merii albi din tara,
Si pace-n ganduri vechi si-n graul nou.
Si sus, pe zarea vremii, ca o dunga
De mari albastre cu sclipiri de nea,


Bucegii neclintiti, pe cand se-alunga
Si tren, si primaveri, si viata mea.



Autor: Ion Pillat

Chris Spheeris - Solitary Road

Si eu numai pentru ea traiesc...


Ea sta plictisita si foarte frumoasa
parul ei negru este suparat
mina ei luminoasa
demult m-a uitat, -
demult s-a uitat si pe sine
cum atirna pe ceafa scaunului.
Eu ma inec in lumine
si scrisnesc in crugul anului.
Ii arat dintii din gura,
dar ea stie ca eu nu rid,
dulcea luminii faptura
mie, pe mine ma infatiseaza pe cind
ea sta plictisita si foarte frumoasa
si eu numai pentru ea traiesc
in lumea fioroasa
de sub ceresc.


Autor: Nichita Stanescu

miercuri, 23 martie 2011

Enigma - Goodbye Milky Way


Goodbye Milky Way
Shall I go?
Shall I stay?
107 light years away, many times, so many doubts…
but no reason to talk about…
“mission is over, mission is done,
I’ll miss you children of the sun
but it’s time to go away, Goodbye, Goodbye Milky way!”
for a better world without hate, from your heart believe in fate
only visions and the mind will guide you to the light.
“mission is over, mission is done,
I’ll miss you children of the sun
now it’s time to go and say, Goodbye, Goodbye Milky way!”
mission is over, mission is done,
I’ll miss you children of the sun
I’ll get born this one day,
I say Goodbye, Goodbye Milky way!”
in 5 billion years
Andromeda galaxy will collide with our Milky way,
a new gigantic cosmic world will be born…

Armik - Love Letters

Traiesc mai mult cu roua campiilor...


Nici gândurile voastre, nici florile nu-mi spun,
Nici negurile toamnei, că sunt ieşit din minte
Ci numai mie-mi pare mereu că sunt nebun,
De vreme ce-mi prind viaţa şi moartea în cuvinte.

Ard în lumina zilei de parcă uit că n-am
Decât un drum prin iarbă, un singur drum şi-o poartă
Prin care voi pătrunde, ca luna-ncet prin geam,
Sau liniştea din sălcii rotind în Marea Moartă.

Mă bucur când mai trece un an şi-un anotimp,
Când prin oglinzi străine îmi rătăceşte chipul,
Şi iar mi-aduce vremea acelaşi dor să-mi schimb
Inelul meu cu-al mării ce l-a-ngropat nisipul.

Trăiesc mai mult cu roua câmpiilor, mai mult
Ca pasărea pădurii şi poate că mi-e bine:
Văd ridicată steaua de-al cărei semn ascult,
Văd risipită ora de plumb din care vine.

De-acum e dimineaţă pe cer ca un surâs
Pe faţa răvăşită. De-acum e aurora?...
Stau şi-mi gravez în suflet ca-ntr-un mărgean deschis,
Cu litere tăcute, speranţa tuturora.

A.E.Baconsky

Din volumul "Fluxul memoriei" 1967