Nu exista nefericire in iubire...

"Una dintre exprimările fără sens este nefericirea din dragoste.

Aşa ceva nu există, fiindcă acolo unde se află dragostea nu are loc nefericirea, iar acolo unde se află nefericirea nu încape dragostea. Formulări de felul sunt nefericit în dragoste, sunt dezamăgit în dragoste, sunt înşelat în iubireetc. exprimă un egoism în stare pură.

Totuşi, nu avem cum să negăm faptul că mulţi oameni folosesc aceste cuvinte pentru a descrie o stare pe care chiar o trăiesc în mod sincer. Pe de altă parte, marea artă a lumii a vorbit la modul sublim despre nefericirea în amor. Să se înşele oamenii într-atât, să fie chiar geniile capabile de o eroare majoră ?

Nu, doar că în toate aceste situaţii nu este vorba despre dragoste, ci despre dorinţa intempestivă de a avea, de a poseda pe cineva. Printr-o adevărată şmecherie semantică, a iubi este înlocuit cu a dori, după care nefericirea poate curge în valuri, fiindcă e normal să nu putem avea tot ceea ce ne dorim. Ar fi chiar absurd ca toate dorinţele să fie satisfăcute, fiindcă din acel moment fiinţa umană ar fi obeză de plăcere şi evident dizgraţioasă.

Aşa se face că inepuizabila sursă de nefericire a oamenilor şi izvorul nesecat al inspiraţiei artiştilor se bizuie pe un fel de prestidigitaţie, în pălărie fiind introdusă posesia, iar publicului arătându-i-se, scoasă de urechi, ca un iepure, iubirea.

Faptul că aşa stau lucrurile este că aşa-zisa nefericire în dragoste e, totuşi, trecătoare. Dorinţa este satisfăcută de o altă persoană, iar lucrurile reintră în normal. Iubirea însă “niciodată nu trece” după cum ne asigură, cu înţelepciunea garantată de Duhul Sfânt, apostolul Pavel. Tot el ne lămureşte nuanţat cum stau lucrurile cu iubirea în cunoscutul verset 4 din Corinteni I, 13:

”Iubirea rabdă-ndelung ; iubirea se dăruie, ea nu ividiază; ea nu se trufeşte, nu se îngâmfă; ea nu se poartă cu necuviinţă, nu-şi caută pe ale sale, nu se întărâtă, nu ţine-n seamă răul, nu se bucură de nedreptate, ci de adevăr se bucură şi pe toate le suferă, pe toate le crede, pe toate le nădăjduieşte, pe toate le rabdă”.

Poate că apostolul ar fi trebuit să spună explicit că iubirea nu are nimic de a face cu nefericirea, ba dimpotrivă. Dacă ar fi spus-o, poate că o bună parte din marea artă a lumii nu ar fi fost cu putinţă. Ori, cine ştie, artiştii ar fi recunoscut pur şi simplu că nu vorbesc despre iubire, ci despre dorinţă, sex, posesivitate.

Ar fi fost bine ? Asta nu am de unde ştiu, înclin să cred că nu ar fi fost. Poate că e mai decent să ne prefecem că vorbim despre iubire şi nu neapărat despre sex. Poate că e mai nobil, mai suportabil, mai uman. Nu e însă, în niciun caz, adevărat.

Nu există nefericire în dragoste."

Gheorghe Smeoreanu

Ploaia...

Imi bate ploaia-n geam, parca esti tu Venind din universuri fara teama, Cand vantul printre plete iti trecu Sunand prin frunze clopote de-arama. Te-aud in sticla geamului batand Cu-argintul picaturilor de ploaie, Si te aduni gingas alunecand Iubit-o, pan` la mine in odaie. Te strang in palma-mi mare, pic cu pic, Si insetat apoi sa sorb din tine Eu am uitat cat sunt de mic Si ca de fapt Tu te reversi in mine. Stelian Maria

~Chill Out Land of Beauty~

In memoriam Nicolae Iorga (1871-1940)

In memoriam Nicolae Iorga 
(1871-1940)

Au fost tăind un brad bătrîn (II)*...

„Cînd ne întrebăm ce rost are viaţa, ne asemănăm poate cu măgarul orb ce învârte roata morii şi care e foarte nedumerit la ce serveşte necontenita şi dureroasa lui învârtire.” 
N. Iorga

Ca autor de studii cu caracter istoric, Nicolae Iorga a acoperit prin scrierile sale o paletă vastă, atingînd, practic, toate ramurile și perioadele istoriei („Acte și fragmente cu privire la istoria românilor” în 3 volume apǎrute între 1895 și 1897: „Manuscripte din bibliotecile strǎine relative la instoria românilor”, 2 volume în 1898; „Istoria românilor în chipuri și icoane”, 2 volume, 1905; monumentala „Istorie a românilor” în 11 volume apǎrute între 1930 și 1939) mergînd apoi pînǎ la varii domenii, precum istoria bisericii („Istoria bisericii românești și a vieţii religioase a românilor”, apǎrutǎ în 2 volume în 1908 și 1909 la Vǎlenii de Munte), a armatei („Istoria armatei românești”, 2 volume în 1910 și 1919), a comerţului („Istoria comerţului românesc”, în 2 volume apǎrute în 1925 și 1928) dar mai ales asupra literaturii și a istoriei acesteia, prin lucrǎri precum „Istoria literaturii romǎnești contemporane”, 1934, „Istoria literaturii românești în veacul al XIX-lea de la 1821 înainte, în legǎturǎ cu dezvoltarea culturalǎ a neamului” (3 volume, între 1907 și 1909) etc., prin care a ierarhizat și organizat un material impresionant, oferind istoriei literaturii fundamente și criterii știinţifice, punînd bazele unei discipline pe care a ilustrat-o strǎlucit. Scriitorul total care a fost Iorga a publicat poeme în spiritul filonului pașoptist romantic și de facturǎ neoclasicǎ, dramaturgie de inspiraţie istoricǎ naţionalǎ și universalǎ („Doamna lui Ieremia”, „Moartea lui Dante”), religioasǎ („Iisus”), mitologicǎ („Sângele lui Minos”) sau din folclorul românesc („Frumoasa fǎrǎ trup”). Însǎ adevǎratul sǎu violon d’Ingrès a fost întotdeauna memorialistica, operele sale de referinţǎ în acest sens rǎmânînd „Oameni cari au fost” și „O viaţă de om, aşa cum a fost”. Ca fondator de publicaţii, numele sǎu va rǎmîne indisolubil legat de titluri precum „Neamul Românesc”, „Floarea Darurilor”, „Drum drept ori „Cuget clar”. Va fi teoreticianul și unul dintre importanţii promotori ai curentului ideologic și literar care va rǎmâne in istoria culturii româneşti sub denumirea de „sǎmǎnǎtorism”, ale cǎrui principii vor fi susţinute în revista sǎptǎmînalǎ „Sǎmǎnǎtorul”, fondatǎ de George Coșbuc și Alexandru Vlahuţǎ în 1901și care va apǎrea la București, fǎrǎ întrerupere, pînǎ în 1910 și pe care Iorga o va conduce în cîteva rînduri. Ea va promova valorile naţionale tradiţionale și folclorice românești, necesitatea emancipǎrii și culturalizǎrii ţǎrǎnimii, va publice texte de și despre scriitorii clasici români, texte inedite ale lui Mihai Eminescu şi traduceri din literatura universalǎ. 
„Soluţia greutǎţilor de astǎzi sǎ o cǎutǎm cu mîna întinsǎ în toate pǎrţile de unde nu se mai poate da nimic? Cu mîna de cerșetor care se poate întoarce înapoi plesnitǎ pînǎ la sînge, așa sǎ se caute soluţia crizei de care suferǎ acest popor?
Este un singur loc în care aceastǎ soluţie se poate cǎuta, fiindcǎ numai acolo este succesul asigurat, cel mai nobil succes și asigurat în chipul cel mai desǎvîrșit: în sufletul nostru însuși. În sufletul nostru creator, din care pleacǎ încrederea în muncǎ, prin care toate cele rele se pot face bune, precum prin stricǎciunea acestui suflet, prin lipsa de hotǎrîre, prin lipsa de solidaritate s-a ajuns acolo unde sîntem acuma.
Nici cu petrecǎtorii cari o duc bine astǎzi, nici cu criticii ușori cari nu vǎd bîrna din ochiul lor și au uitat pǎcatele lor proprii de unde pleacǎ, nu pǎcatele, dar suferinţele acelor cari guverneazǎ astǎzi, nu cu aceștia se va drege România, ci se va drege cu oameni tineri sau bǎtrîni, bǎrbaţi sau femei, cari știu ce e neamul lor șî cari înţeleg cǎ meritul unei societǎţi nu stǎ în a vegeta în împrejurǎri bune, ci în a birui vremurile rele care ne stau împotrivǎ.” 
Neamul Românesc, 31 mai 1932 
(„Optimism moral”, în volumul N. Iorga, „Sfaturi pe întunerec – conferinţe la radio”, ed. Militarǎ, București, 1976) 
Activitatea politică a lui Nicolae Iorga este străbătută de asocierea istoriei şi culturii poporului român cu realităţile dificile din vremea sa, în primul rînd cu criza economică, instabilitatea politică şi periclitarea autorităţii de stat, iminenţa războilui, apariţia și impunerea cu agresivitate a mişcării legionare pe eșichierul vieţii politice românești dar și, deopotrivǎ, în viaţa publică. Înfiinţarea Partidului Naţionalist Democrat şi, ulterior, a Partidului Naţional Român sunt expresii ale voinţei lui Iorga de a conserva şi promova cultura naţională în structurile politice reprezentative al ţării. Din postura de om politic, el a îndeplinit mai multe funcţii publice importante, dintre care pot fi amintite acelea de deputat şi preşedinte al Adunării Deputaţilor, senator şi preşedinte al Senatului, prim-ministru al ţării între 1931 şi 1932, ministru de interne, ministrul cultelor şi instrucţiunii publice etc.
* Titlul articolului reproduce primul vers al poemului „Brad bătrîn”, scris de savant cu foarte puţin timp înainte să fie asasinat. 
„Au fost tăind un brad bătrîn,/ Fiindcă făcea prea multă umbră./ Şi-atuncea din pădurea sumbră/ Se auzi un glas păgîn:// O voi ce-n soare cald trăiţi/ Şi aţi străpuns strămoşul nostru,/ Să nu vă strice rostul vostru,/ De ce sunteţi aşa grăbiţi?// În anii mulţi cît el a fost,/ De-a lungul ceasurilor grele,/ Sub paza crăcilor rebele,/ Mulţi şi-au aflat un adăpost.// Moşneagul stînd pe culme drept/ A fost la drum o călăuză/ Şi-n vremea aspră şi ursuză/ El cu furtunile-a dat piept.// Folos aduse cît fu viu,/ Ci mort acuma, cînd se duce,/ Ce alta poate-a vă aduce/ Decît doar încă un sicriu?” 

Craciunul

Crestinii din intreaga lume sarbatoresc aceasta sarbatoare de iarna pe 25 decembrie. Ei merg la biserica, decoreaza pomul de Craciun, isi daruiesc cadouri, iau o cina traditionala, familiile petrecandu-si intreaga zi impreuna. In anumite parti ale Europei, se canta colinde de Craciun, steaua asezata in varful unei prajini fiind un simbol extrem de valoros.

Craciunul in Romania

Sf. Lucia

Aceasta este o sarbatoare de iarna celebrata pe 13 decembrie in Suedia, in cinstea Sf. Lucia, care a trait in secolul al treilea si este considerata sfanta protectoare a luminii. Fetele tinere imbraca rochii lungi, albe, cu esarfe rosii legate la brau si poarta o coroana cu lumanari aprinse pe cap. Ele canta colinde in scopul de a-si trezi familiile si a le aduce chifle rasucite, cunoscute sub numele de "pisicile Lucia" si cafea.

Sfanta Lucia in Suedia

Channukkah

Cunoscuta si sub numele de Hannukah, aceasta este una dintre cele mai importante sarbatori evreiesti, in special datorita conotatiilor semnificative proximitatii sale spre Craciun. Istoria acestui festival ne arata ca poporul evreu sarbatoreste revolutia impotriva suprimarii si asimilarii religiei iudaice. Este o sarbatoare ce dureaza o saptamana, din 26 decembrie pana in 1 ianuarie, pastrand menorahul, candelabrul evreiesc cu sapte brate, aprins.

menorah, Hannukah

Kwanzaa

Literalmente inseamnand "primele roade", aceasta sarbatoare isi are baza intr-un vechi festival al recoltei din Africa, celebrand idealuri precum responsabilitatea colectiva si locul de munca, autodeterminarea, cooperarea, scopul, creativitatea, credinta si unitatea. Sarbatoarea incepe in 26 decembrie si culmineaza pe 1 ianuarie, timp in care afroamericanii isi umplu casele cu legume si fructe, haine cusute speciale si aprind "kinara", un sfesnic special.

Kwanzaa

Mardi Gras

Care este de fapt "Fat Tuesday" in Franta, are loc cu o zi inainte de Miercurea Cenusie, si este, de asemenea, cunoscuta sub numele de "Ziua clatitelor" sau "Martea lasatului sec de branza". Mardi Gras este ultima zi a Carnavalului care dureaza 12 zile dupa Craciun, prin urmare, este mentionata ca A Douasprezecea Noapte, care pica in 6 ianuarie, cu exact 46 de zile inainte de Pasti. Cateva dintre orasele cel mai renumite pentru celebrarea zilei Mardi Gras sunt: Rio de Janeiro in Brazilia, New Orleans, in Louisiana si Venetia in Italia.

Mardi Gras

Hogmanay

Acesta este un cuvant originar din Scotia, care inseamna ultima zi a anului, sarbatorind practic Anul Nou, in conformitate cu calendarul gregorian, in maniera scotiana. Aceasta sarbatoare incepe in noaptea de 31 decembrie si dureaza pana pe 1 ianuarie si uneori chiar pana pe 2 ianuarie, care este sarbatoare bancara in Scotia.

Hogmanay, Scotia

Sfantul Nicolae

Aceasta sarbatoare de iarna este celebrata in Europa de Nord pe 6 decembrie. Sfantul 

Nicolae a fost un protector al saracilor impotriva celor bogati si puternici. Acesta este tratat ca si Mos Craciun, considerandu-se a fi numele original al lui Mos Craciun. Copiii isi aseaza cizmele pe pervaz sau langa semineu pentru ca Mos Nicolae sa le umple cu dulciuri.

Sfantul Nicolae

Ziua Bodhi

Aceasta este celebrata de catre budisti pe 8 decembrie in scopul comemorarii lui Buddha. Este considerata cea mai importanta sarbatoare pentru budisti.

Ziua Bodhi

Anul Nou Lunar

Aceasta este o sarbatoare de iarna de doua saptamani celebrata in a doua parte a lunii ianuarie sau la inceputul lunii februarie de catre coreeni, vietnamezi si chinezi. Oamenii poarta hainele cele mai bune si fac schimb de cadouri si mancare.

Anul Nou Lunar in China

Eid-al-Adha

Aceasta este o sarbatoare celebrata de catre musulmani prin pelerinajul la  Mecca, care dureaza timp de trei zile, incepand din 10 ianuarie. Este o comemorare a dorintei lui Ibrahim de a-si sacrifica fiul, Ismael, la porunca lui Dumnezeu. Musulmanii il considera pe Ismael stramosul arabilor.

Eid-al-Adha, la musulmani

Las Posadas

Aceasta este o sarbatoare de iarna traditionala celebrata in Mexic intre 16 decembrie si 24 decembrie. In limba engleza, termenul „Las Posadas" se traduce "hanul", si este, prin urmare, o reconstituire a cautarii lui Joseph a unei camere la han. Prin urmare, la fiecare Craciun, exista o procesiune care transporta o papusa, care il reprezinta pe copilul Hristos si imaginea Mariei si a lui Iosif calare pe un magar mic.

Las Posadas, Mexic

Anul Nou Japonez

Celebrarea Anului Nou este unul dintre evenimentele cele mai importante din Japonia. Ajunul Anului Nou este cunoscut ca Omisoka in Japonia. Japonezii petrec mult timp la cumparaturi si curatandu-si casele pentru pregatirea noului an. Acest lucru simbolizeaza lasarea in urma a trecutului si un nou inceput. Sarbatoarea Anului Nou in sine este cunoscuta sub numele de Shogatsu. Japonezii isi decoreaza casele si daruiesc copiilor jucarii si bani si felicitari prietenilor si familiei.

joc cu mingi de Anul Nou Japonez

Bonnie Bianco (Lory) - A Cry In The Night (Live Rtl)

Sa te iubesti asa cum esti...

‎"Sa te iubesti asa cum esti ar putea suna a egoism pentru unii. Dar, in realitate, ofera cea mai puternica baza pentru a-i iubi pe ceilalti. Pentru ca, daca reusesti sa-ti permiti sa fii ceea ce esti, reusesti sa recunosti importanta faptului de a-i lasa si pe ceilalti sa fie asa cum sunt. Una dintre cele mai mari dovezi de iubire pe care le poti aduce pe lume este sa-i lasi pe ceilalti sa fie diferiti de tine si sa-i eliberezi de pretentiile si asteptarile tale. Cand intelegi cu bunavointa ca ceilalti isi au propriile legi si ca trebuie sa-si urmeze propria cale, asa cum trebuie sa faci si tu, nevoia de a-i controla sau a le fi superior incepe sa paleasca."
John Welwood

Ea a plecat...

Ea a plecat să-mi culeagă iubirea din zăpada amintirilor

așternută pe florile înroșite de rănile iubirii neofilite

ca să mi-o dăruiască cu emoția unei sărutări în mijlocul nopții

 ea a plecat să-mi culeagă visul dintre norii albi țesuți  din marea mea iubire

și să mi-l dăruiască cu bucuria unei primăveri

 ce nu se topește niciodată sub ploaia dorurilor noastre nesfârșite

ea a plecat... până la urmă ca să se transforme într-o minunată poveste de iarnă

când înfloresc crinii , iar noi alergăm desculți prin roua lacrimilor de cuvinte stinghere.

Traian Traienescu

BZN - CONDORUL

Promit...

PROMIT

că am să te caut 
în fiecare rază de dimineață
că am să te gust 
în fiecare fir de iarbă cosită
că am să te aud
de fiecare dată cănd plouă
și că am să te iubesc
în fiecare viață
din ce în ce mai mult ...

Oană Stefan Valentin

Dansam in Ploaie...

Decadenta lui Don Juan

Conferinta a unei femei in fata unei sali plina numai de barbati


Domnilor,

Va avertizez de la inceput ca nu sunt o luptatoare pentru exterminarea barbatilor. Desi uneori as fi avut, poate, motive sa devin.Caci am auzit barbati care vorbeau despre iubirile lor ca despre halbele de bere baute.Vreau sa va atrag atentia asupra unui amanunt care a fost neglijat, vad, de toti care s-au ocupat pana acum de problema lui Don Juan.Cautati, domnilor, tot ce s-a scris rau despre Don Juan si va veti convinge ca acele texte sunt semnate numai de barbati.Ba un Hector al Sevillei, ba un razvratit, ba un libertin, ba un Faust insetat de infinit, ba, culmea, o problema catolica.Numai ceea ce este,  sau mai degraba, a fost Don Juan, nu vrea sa vada nimeni.Asta pentru ca barbatii sunt niste animale curioase.Unui barbat nu trebuie sa-i dai sentimentul ca e vinovat. E sentimentul pe care il tolereaza el cel mai greu inca de pe vremea cand locuiam in caverne.Cum va simtiti vinovati, incepeti sa dati din maini si din picioare ca sa scapati de sentimentul acesta jenant.Nu noi femeile l-am facut pe Don Juan mincinos, sperjur, infam, fanfaron, odios si insolent.Nu noi l-am facut sa creada si in Dumnezeu si in Diavol, rastignindu-l, bietul de el, intre onoare si pacat.In legatura cu asta adresati-va, daca vreti sa va lamuriti, unor barbati.Tirso de Molina, Moliere, Goldoni, Byron, si altii.
Zau, domnilor, nu stiu cum se face ca barbatii sunt primii care nu se inteleg pe ei insisi.Si sunteti induiosatori cand va apucati sa va judecati intre dumneavoastra.De fapt nu-i iertati bietului andaluz nici in mormant succesele.Si pe urma nu credeti ca si in domeniul iubirii exista mediocritati si valori? Unii sunt in stare sa arda ca un rug in iubire, altii nu pot trece de intalnirile prin subsoluri.E o diferenta intre cineva care coboara ca un sobolan intr-un subsol, ca sa nu-l vada nimeni, si altul care se catara pe o scara de matase.Din pacate lumea nu mai intelege, se pare, prea bine diferenta si nu-si da seama ca iubirea s-a degradat.
Don Juan s-a plictisit, se pare, sa mai fie curtenitor.A devenit mitocan si obraznic.El e practic ca secolul in care traim.Cucereste fara sa-si mai piarda timpul cu fleacuri.Cum face Don Juan care, devenind pragmatic, calculat si porc, isi inhata victimele si le degradeaza.Le murdareste iluziile despre dragoste, lasand in urma nu femei care viseaza, ci femei care nu mai vor sa auda de dragoste.Don Juan trece astfel prin lume ca un incendiu.Pe unde trece el nu mai ramane decat dezgust.Cunosc si un Don Juan citit, prezentabil, ca o vedeta de cinema blazata.Are bani, joaca bridge si fumeaza pipa.Ce mai, un Don Juan a la page.Iti intinde mana ca si cum ti-ar face o favoare.O prietena de-a mea s-a indragostit de el.I-a fost confidenta, apoi a devenit servitoarea lui.El ii zice "mami", iar ea "pisicu".Ei domnilor va place?Iata ce-ati facut din Don Juan:"pisicu".Ce problema catolica?Ce absolut?Ce filosofie?Nu."Pisicu"Asta e tot.
E drept, domnilor, destule femei mai au iluzii.Inca mai avem inertii romantice, asteptam sa ni se spuna ca suntem iubite si ne e greu sa trecem prin viata fara sa visam dragostea, chiar daca n-o vom avea niciodata.
Don Juan, insa, n-a transformat niciodata femeia intr-o carpa de sters pantofii.Si-a cantat serenada si-a plecat.Asta n-ar trebui sa se uite.Dupa despartirea de el, oricare din cele o mie trei femei putea sa traga un plans bun, si sa caute apoi sa-si vada de treburi.In vreme ce dupa intalnirea cu succesorul sau degradat iti vine uneori sa-ti schimbi capul.Si daca nu esti dispusa sa transformi un asemenea ins intr-un cavaler, descoperi ca ai nevoie de curaj.
Don Juan, domnilor, risca sa dispara cu totul, dupa ce a fost jumulit de toti filozofii, iar urmasii sai detesta in gura mare orice galanterie.Am auzit intr-o zi un barbat zicand ca trebuie sa fii precaut cu femeile, deoarece o femeie vrea azi o floare, maine o blana si poimaine o masina.Si ca sa previna cererea masinii, unii nu mai dau nici floarea.Or, asta e mai rau ca o crima, e o greseala...cine a zis asta? A, da, Talleyrand.Un barbat desigur, pentru ca barbatii se pricep sa dea definitii.Ei zic fie ca Napoleon, "Dragostea este o prostie facuta in doi", fie ca Pitigrilli, "In amor, ca si in testamente, ultimul este singurul valid si anuleaza pe cele precedente". Numai o femeie putea, in schimb, sa spuna: "Dragostea este un nu stiu ce, care vine de nu stiu unde si care se sfarseste nu stiu cum".  


Octavian Paler

Avem timp...

Avem timp pentru toate.

Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,

sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,

sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,

avem timp sa citim si sa scriem,

sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,

avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,

avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.

Avem timp pentru ambitii si boli,

sa invinovatim destinul si amanuntele,

avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,

avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,

avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,

avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,

avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,

avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.

Avem timp pentru toate.

Nu e timp doar pentru putina tandrete.

Cand sa facem si asta – murim.

Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!

Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca

Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.

Restul … depinde de ceilalti.

Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie

Altora s-ar putea sa nu le pase.

Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere

Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi

Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata

Ci PE CINE ai.

Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute

Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.

Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca

Ci cu ceea ce poti tu sa faci

Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor

Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva

Am invatat ca oricum ai taia

Orice lucru are doua feţe

Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde

S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi

Am invatat ca poti continua inca mult timp

Dupa ce ai spus ca nu mai poti

Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie

Indiferent de consecinte

Am invatat ca sunt oameni care te iubesc

Dar nu stiu s-o arate

Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat

Dar nu am dreptul sa fiu si rau

Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta

Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata

Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu

Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.

Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten

Oricum te va rani din cand in cand

Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.

Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii

Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti

Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,

Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.

Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta

personalitatea

Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii

Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc

Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.

Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc

Si nu faptele sale

Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru

Si pot vedea ceva total diferit

Am invatat ca indiferent de consecinte

Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata

Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore

De catre oameni care nici nu te cunosc.

Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat

Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.

Am invatat ca scrisul

Ca si vorbitul

Poate linisti durerile sufletesti

Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult

Iti sunt luati prea repede …

Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama

Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.

Am invatat sa iubesc

Ca sa pot sa fiu iubit.

Octavian Paler

(varianta completa)