marți, 20 martie 2012

O dinastie-ntreagă de ceață ne desparte...



"Azi se perindă-n mine înstrăinarea noastră
Și vise nezidite în gânduri se preling,
O stea din constelații îmi plânge la fereastră
Și-n rănile uitării speranțele se sting.

În inimă fântâna de dor mă răscolește,
Iluzia-i spulberată și-mprastiata-n vânt,
Topită-i orice vină din floarea ce-amăgește
Și mort îți e sărutul pe buzele de-argint.

Mai spăla-mă-n iubirea suspinului ce-l porți,
Sau stinge-mă în lacrimi de crini imaculați,
Alungă nenorocul în tainicele sorți,
Și umple golul serii cu iriși însetați.

Un cosmos al uitării e tot ce îmi doresc,
Sirene de iubire le vreau scăldate-n mare,
O torță de-ntristare mai ard în arăbesc
Si-nalt o rugă sfântă în stea de vindecare.

Eliberează-mi gândul de tot ce tu îmi ești
Și du-mă-ntr-o cetate de fluturi fără nume,
Un așternut de clipe brodează-le-n povești,
Dezbrăca-mă de tine și spulberă-mă-n lume.

Nu rătăci în mine, mă vreau descătușată
Și gânduri interzise în zori le-nmormântez,
În ploaie de camelii aș vrea să fiu spălată,
M-ascund în perla nopții, nu vreau să mai visez.

Corola de uitare să-mi stingă amintirea,
Când se îngână luna cu mori de vise moarte,
Pășește în tăcere să nu-mi trezești iubirea
O dinastie-ntreagă de ceață ne desparte."

,,Înălţimile nu sunt atât de cutreierate ca pieţele publice. Cu cât urci mai sus, cu atât ai mai puţini tovarăşi de drum.''- Vladimir Ghika

sâmbătă, 17 martie 2012

Tacerea...

Tăcerea adâncă este semnul unei voinţe de nestrămutat.

Balzac în Beatrix 

O inima ce bate...

Nu vreau sa te interesez, nu vreau sa crezi ca de fapt nu delirez, nu vreau sa-ti inspir altceva decat ce-ti inspir, nu vreau sa simti ce mi-ai spus ca simti.Vreau sa traiesti! Vreau sa stiu ca esti fericit.Vreau sa nu te stiu bolnav si ingrijorat. Pentru ca ...tu mi-ai daruit o inima care bate, si chiar nu conteaza ca bate degeaba.Important e ca bate Fie si la vederea unei vechi fotografii.Iubita fotografie.

Seri triste....

"Seri triste, nopti indurerate
de multa vreme ma subjuga.
Atatea vise irosite-n ploi, 
in ploi de lacrimi argintii.

Seri triste, nopti indurerate, 
pierdut in durere le petrec.
Descumpanit dau recitaluri scurte
prin ploi de lacrimi, lacrimi argintii.

Seri triste, nopti indurerate, 
imagini ce ating regretul.
Se sting luminile si-n suflet
cad ploi de lacrimi argintii.

Seri triste, nopti indurerate
vin si trec - trec si vin.
Seri triste, nopti indurerate
Si ploi de lacrimi, lacrimi argintii."

Celine Dion(It's All Coming Back To Me Now, Because You Loved Me, To Lov...

Ce vreau...?

Nu vreau o briză

şi nici o boare de vânt

nu vreau o ploaie

şi nici o mocănească

nu vreau burniţă

dar nici chiciură

şi nici rouă de dimineaţă

nu vreau fulguială

şi nici măcar ninsoare


Ce vreau?


Vreau o furtună

plină de iubire

vreau un tsunami

încărcat cu dragoste

şi mai vreau

dacă se poate

şi

un ger puternic

care

să îngheţe

pe vecie


...iubirea noastră!

Viorel Vintila
 

In zbucim se sparge o inima in doua


In zbucim se sparge o inima in doua
Si stanca se rupe spalandu-se-n roua
Un tunet de vrajba si ura se scurge
Pamantu-i mocirla si plange in sange

Durerea din piept sufletu-mi strapunge
Viata-n minute trecutul mi-l suge
Din stele lumina ma bate in crestet
Si-n noapte imi canta al inimii clopot

Ceasul tresare in noaptea cu stele
O ramura cade plina de margele
In raul de smola o umbra rasare
Si vine spre mine sortit din nascare

Fug ! frica-mi strapunge in suflet
Ma arde durerea ma prinde incet
Otelul fierbinte in carne imi curge
Luna apune si-i plina de sange

Colind prin durere si strig catre tine
Ma cheama in lacrimi cei dragi inapoi
Privesc spre lumina a ingerilor fete
O soarta are omul si-o viata in doi

Sa te pot uita pe tine...sufletul meu moare...

„Ce n-ar da un mort în groapa pentr-un rasarit de luna!
Ai zis tu, si eu atuncea, când pe-a dorului aripe
Dusi de-al iubirei farmec, – privind cerul împreuna –
Noi visam eternitate în durata unei clipe.

„Ce n-ar da un mort din groapa pentru-o jerbie de raza”
Ce din luna se coboara si pamântul îl atinge;
Sa mai simta înca-o data fruntea ca i-o lumineaza
Si ca-n pieptul sau viata cu caldura sa rasfrânge!

Sigur, noi credeam ca dânsul ar schimba cu bucurie
A sa liniste eterna, pacea lui nestramutata
Pentr-o raza de la luna, pentr-o dulce nebunie,
Pentr-o clipa de iubire din viata de-alta-data.

Însa clipa de iubire zboara, zboara far-de urma
Si în locul ei amarul si pustiul ne ramâne;
Ah! si ca sa porti povara unui chin ce nu se curma
Tu cu moartea ta în suflet te târasti de azi pe mâne;


Dac-ar da un mort din groapa pentr-un rasarit de luna
A sa liniste eterna, eu as da de voie buna
Toate razele de luna, toate razele din soare
Sa te pot uita pe tine, sa simt sufletul ca-mi moare.
 "

Veronica Micle

Învaţă-mă să te uit, iubite, Şi, de nu poţi, întoarce-te-napoi!


"Învaţă-mă să te uit, iubite,
 Învaţă-mă să trăiesc în lipsa ta!
 Poţi? Poţi să-mi scoţi din suflet primăverile tale?
 Dar verile în care adormeam de tine,
 În noapte,
 Când tu îmi făceai veşmânt doar din norii lăptoşi
 Şi îmi lăsai feliede lună feciorelnică pe pântecu-mi?
 Era o vreme când îngerii cântau în ochii-mi pământii,
 Şi poposeau pe patul îmbrăţişărilor noastre.
 Era...
 Învaţă-mă să te uit, iubite, ca şi când nu ai fi existat
în viaţa mea. Învaţă-mă să uit gustul buzelor tale,
 Care păreau, nici dulci, nici amare.
 Te uită cum sângerez în apusuri,
 Şi noaptea de dor, încă mă doare,
 Şi zorii de zi /mă prind în picioare,
 Măturând cenuşă de iubire.
 Învaţă-mă să uit mirosul tău cu care mă îmbătam clipă de clipă,
 Ameţită de... tine,  de fericire.
 Învaţă-mi corpul să uite atingerea mâinilor tale, spre ziuă,
Când mă ploua de tine, în mine,
 Şi-ardeam apoi, ca un rug, în dimineţile fierbinţi de... noi.
 Învaţă-mă să te uit, iubite,
 Şi, de nu poţi,  întoarce-te-napoi!"

Sunt val dintr-o mare ce povesteşte...



"Am atâtea să-ţi spun când trece noapte de tine,
Şi-mi târâi umbră de mine, prin casă!
Am atâtea de spus; în fine,
Mă-ndoiesc că ţie îţi mai pasă!

Sunt o cădere de ape din cerurile tulburi,
Şi-adorm băltind de tine, în triste, simple gânduri.
Am atâta dragoste de dăruit, cât o mare de mare,
Iar tu nu vrei nimic, şi mă doare.

Sunt lacrimă de Dumnezeu în răsărit,
Sunt tâmplă de ceruri , pe pat dintr-un munte,
Şi-mi plâng o dragoste în asfinţit,
Când dor de tine, gândurile ciunte.

Am atâtea să-ţi spun, când fac din noapte, zi,
Şi lumea-i prea mică să mă încapă,
Când luna-i bolnavă de trăiri sângerii,
Şi ceruri pângărite se îneacă în apă.

Culc suflet de mine în iarbă ce creşte,
Şi-n primăvară, încerc să adorm.
Sunt val dintr-o mare ce povesteşte
De dragostea noastră, şi plâng, nu am somn.

Culc trup de vioară în note ce dor;
Atât de mult te iubesc,
Că vezi, nu îmi pasă de mor,
Nu îmi pasă nici de trăiesc!

Am atâtea să-ţi spun în noapte aromată
De dulce cădere de flori de cais,
Dar cred că nu ţi-a păsat niciodată,
Şi tot ce-am iubit, a fost doar un vis.

Visam că ţi-s dragă, că sunt floare de tine,
Visam că nu poţi trăi o zi fără mine,
Şi-acum, în lotuşi de ceaţă, în noapte adâncă,
Visez încă de tine, tu, suflet de stâncă!

Am atâtea să-ţi spun când îngeri rătăcesc în cerurile gri,
Şi-mi bat de aripi grele în geamurile-nchise,
Când plâng, şi rog în noapte, să mă cuprinzi în vise,
Să te-nfiori de mine, şi-n răsărit să-mi vii!"

Nebunie, delir...iubire...

‎''Vreau sa stiu daca iti asumi riscul sa pari nebun
In numele iubirii tale, viselor tale si aventurii care este viata ta.
Vreau sa stiu daca poti sa simti fericirea - a mea sau a ta,
Vreau sa stiu daca poti vedea frumosul chiar daca nu-i tocmai dragut in fiecare zi''
Oriah, Mountain Dreamer
 

Ultimul sarut

vineri, 16 martie 2012

In noaptea aceea a căzut o stea...

"In noaptea aceea a căzut 
o stea. o privea şi i-a căzut
privirea. pe jos
frunzele au început să fremete
vîntul s-a înteţit. stătea pe o piatră acoperită
de muşchi. piatra nu stătea pe nimic
sau nu părea să atingă
pămîntul. era umed mirosea a muguri ce dădeau
să iasă. picioarele atingeau iarba şi o simţeau.
verde.

în noaptea aceea s-a urcat
la cer. un înger îşi aranja aripile pentru
o coborîre
pe pămînt. e frig şi pietrele aşzate una lîngă
cealaltă albe levitează aşteptînd
muritori."
 

Ochii tai

Durerea...

Durerea inalta pe omul de valoare si coboara pe cel de rand. Nu in orice noapte se arata stelele, numai in noaptea cea senina.
Titu Liviu Maiorescu