"Prin sentimente oricare bune sau rele, atarni de oameni. Prin inteligenta ii domini."
Garabet Ibraileanu

Marina Voica - Si afara ploua, ploua

"Vine o zi în care te simţi dat la o parte. Te simţi neprotejat. Parcă tot ce-ai făcut s-a spulberat în aer . Simţi că ai avut încredere degeaba , sentimentele bune ţi-au fost călcate în picioare de oameni prea răi, prea invidioşi, prea nepă

sători.
Oricât ai încerca , oricât ai ascunde lacrimile, de dezamăgire nu te poţi ascunde. La un moment dat ai vrea să renunţi, pentru că nu vezi niciun viitor, măcar o undă de optimism. Avem nevoie de susţinere. Avem nevoie de mâna unui prieten adevărat atunci când ne lovim de dubii.
Suntem cei mai răi critici când citim cartea vieţii noastre. Avem nevoie oameni simpli, oameni calzi, de vorbe sincere, de susţinere adevărată .Am obosit să tot explic lumii că nu sunt un om perfect. Am obosit să tot explic lumii că nu mă consider un exemplu.
Sunt complicat. Sunt încăpăţânat. Sunt optimist.
Însă din când în când sunt cea mai pesimista, trista, plângăcioasa şi demoralizata persoană. Este de ajuns un gest şi mă prăbuşesc la pământ . Sunt o persoană sensibilă, sunt o persoană cu multe defecte. Din când în când reuşesc să-mi ascund slăbiciunile de cei care nu mă cunosc .
Doar cei care mi-au descoperit sufletul ştiu ce pot , ce nu pot şi ce-mi doresc cu adevărat. Nu va grabiti sa raniti...:("
Ionescu Marius

"O anumita continuitate in deznadejde sfarseste prin a naste bucuria."
Albert  Camus

"Nu poti impiedica drumul gandurilor, intocmai cum nu poti opri valurile marii sa se intoarca la tarm. Marinarii numesc asta reflux; vinovatul o numeste remuscare. Dumnezeu rascoleste deopotriva sufletul omului si apele oceanului.”

Ploile nopţilor

Se lasă noaptea şi tăcut
Din întuneric îţi faci scut
Şi nu auzi, încetişor
Cum plânge ploaia ca un dor.

Dacă-ai ieşi în calea sa
Cu stropii dulci te-ar mângâia,
Ţi-ar şterge-n taină, lacrima
Şi-atunci poate că ''m-ai vedea''.

Şi n-ar fi noapte, mai frumoasă
Şi nici inimă mai voioasă
Ca noaptea ploii încălzită
De-o inimă îndrăgostită!

poezie de Ioana Voicilă Dobre

Fericirea pare intotdeauna mica atunci cand o tii in mana, dar las-o sa plece si vei vedea imediat ce mare si pretioasa a fost 
(Maxim Gorki)

Te iubesc, dragul meu. Iartă-mi astă iubire. Ca o pasăre ce şi-a pierdut cărarea m-ai prins în umbra aripilor tale, că vălul sufletului meu săgetat de puterea ta căzu. Acoperă-l cu mila ta, dragul meu drag, şi iartă-mi astă iubire.

Şi dacă nu mă poţi iubi, dragul meu, iartă-mi astă durere. Nu-mi zvârli priviri răutăcioase din depărtarea zărilor. Mă voi strecura în colţul meu şi înmărmurită voi rămâne în puterea îngândurată a nopţii. Cu amândouă mâinile acoperi-voi ruşinea ochilor mei. Întoarce-ţi faţa de la mine, dragul meu drag, şi iartă-mi astă durere.

Şi dacă mă iubeşti, dragul meu, iartă-mi astă bucurie. Când sufletul meu e scăldat de valurile fericirii, nu râde de rătăcirea mea învolburată de primejdii. Când înălţată pe soclul puterii te conduc cu tirania dragostei mele, şi când, ca o zeiţă, îmi închin ţie darurile mele, primeşte-mi mândria, dragul meu, şi iartă-mi fericirea.

poezie de Rabindranath Tagore

"Toti oamenii mari, au fost candva copii.(Dar putini dintre ei, isi mai aduc aminte)"
Antoine de Saint Exupery