vineri, 2 martie 2012
luni, 27 februarie 2012
duminică, 26 februarie 2012
Şi totul e speranţă-ngropată în tăceri...
Eu te sărut cu ochii,căci buze nu mai am
...Dar am zăpezi pe frunte şi flori de gheaţă-n geam
Nimic nu mai opreşte torentul de ninsori,
Şi nu mai e iubire şi nu mai sunt nici flori.
Eu te sărut ca marea cu valurile-i reci
Căci nu mai am cuvinte să te opresc să pleci
Iubirea am uitat-o pe banca unde-am stat
Şi unde-ntâia oară noi doi ne-am sărutat.
Eu te sărut prin şoapte şi nu mai am puteri
Să-ţi spun că Universul s-a prăbuşit de ieri
Căci am pierdut iubirea,speranţa în zăpezi
Şi nu mai e nici soare şi nu mai sunt amiezi.
Eu te sărut cu lacrimi,eu te sărut în zori,
Când stropii mari de ploaie sunt vitregiţi de nori
Nimic pe lumea asta nu mai e bun şi sfânt
Când moare şi iubirea,când totul e descânt.
Eu te sărut cu seara ce trece peste noi
Şi lasă-n urmă frunze,copacii trişti şi goi
Şi-nseninarea doare şi gerul e cumplit
În suflete şi-n inimi şi peste infinit.
Eu te sărut de-a pururi,eu te sărut pe veci
Şi-alerg mereu cu gândul pe urmele-ţi prea reci
S-a terminat mileniul,avem sau nu dureri
Şi totul e speranţă-ngropată în tăceri.
Eu te sărut cu ochii şi nu te mai privesc
Eu te sărut cu viaţa ca să îţi amintesc,
Că am trăit odată cu Universu-ntreg
Dar nu mai am puterea să te mai înţeleg.
FELICIA FELDIOREAN
...Dar am zăpezi pe frunte şi flori de gheaţă-n geam
Nimic nu mai opreşte torentul de ninsori,
Şi nu mai e iubire şi nu mai sunt nici flori.
Eu te sărut ca marea cu valurile-i reci
Căci nu mai am cuvinte să te opresc să pleci
Iubirea am uitat-o pe banca unde-am stat
Şi unde-ntâia oară noi doi ne-am sărutat.
Eu te sărut prin şoapte şi nu mai am puteri
Să-ţi spun că Universul s-a prăbuşit de ieri
Căci am pierdut iubirea,speranţa în zăpezi
Şi nu mai e nici soare şi nu mai sunt amiezi.
Eu te sărut cu lacrimi,eu te sărut în zori,
Când stropii mari de ploaie sunt vitregiţi de nori
Nimic pe lumea asta nu mai e bun şi sfânt
Când moare şi iubirea,când totul e descânt.
Eu te sărut cu seara ce trece peste noi
Şi lasă-n urmă frunze,copacii trişti şi goi
Şi-nseninarea doare şi gerul e cumplit
În suflete şi-n inimi şi peste infinit.
Eu te sărut de-a pururi,eu te sărut pe veci
Şi-alerg mereu cu gândul pe urmele-ţi prea reci
S-a terminat mileniul,avem sau nu dureri
Şi totul e speranţă-ngropată în tăceri.
Eu te sărut cu ochii şi nu te mai privesc
Eu te sărut cu viaţa ca să îţi amintesc,
Că am trăit odată cu Universu-ntreg
Dar nu mai am puterea să te mai înţeleg.
FELICIA FELDIOREAN
joi, 23 februarie 2012
Eu sunt un zbor frânt...
"Eu sunt un zbor frânt
O melodie de aripi neterminata,
Un pas descult pe o plaja fierbinte
Un zâmbet pierdut în râsul tau.
Eu sunt o scrisoare de dragoste
Deschisa dar niciodata citita,
O mâna alunecând pe un pian
Într-o simfonie a cuvintelor nerostite.
Eu sunt o fereastra deschisa
Spre zborul viselor tale,
Dar geamurile mi-au înghetat fara rost
În ierni de asteptare...."
O melodie de aripi neterminata,
Un pas descult pe o plaja fierbinte
Un zâmbet pierdut în râsul tau.
Eu sunt o scrisoare de dragoste
Deschisa dar niciodata citita,
O mâna alunecând pe un pian
Într-o simfonie a cuvintelor nerostite.
Eu sunt o fereastra deschisa
Spre zborul viselor tale,
Dar geamurile mi-au înghetat fara rost
În ierni de asteptare...."
Daca as putea...
Daca as putea sa te ascund in palma sau intr-un buzunar la piept, n-as mai ramane niciodata corigent la capitolul dragoste.
Ionut Caragea
Ionut Caragea
Rãmâi acolo-n lumea ta , strãine
De mâine sunt doar eu ... şi-mi este bine...
Voi învãţa iubirea fãrã tine.
Nu ştiu la cine ea se va opri
Sau dacã am noroc s-o pot gãsi
În sufletu-mi rãnit mai e furtunã
Dar numai azi . De mâine-i vreme bunã ...
Închid acum o uşã peste tot
Şi mi te smulg din suflet . Sper sã pot .
Rãmâi acolo-n lumea ta , strãine ‚
Trãieşte-ţi viaţa singur , fãrã mine ...!
Şi nu-ncerca-napoi sã mai priveşti
Cãci sunt doar lacrimi şi-ai sã te cãieşti ...
De mâine, voi fi eu . Aşa cum ştiu,
Nu cum am fost. Cum mi-am dorit sã fiu .
Eşti fericit c-ai luat iubirea mea,
Strãinule ... Rãmâi în lumea ta !
M.E.Kabbout
miercuri, 22 februarie 2012
A iubi – de ce ţi-e teamă?
A cunoaşte. A iubi.
Încă-odată, iar şi iară,
a cunoaşte-nseamnă iarnă,
a iubi e primăvară.
Încă-odată, iar şi iară,
a cunoaşte-nseamnă iarnă,
a iubi e primăvară.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n tine.
tare de departe-n mine.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n tine.
A cunoaşte. A iubi.
Care-i drumul, ce te-ndeamnă?
A cunoaşte – ce-nseamnă?
A iubi – de ce ţi-e teamă
printre flori şi-n mare iarbă?
Care-i drumul, ce te-ndeamnă?
A cunoaşte – ce-nseamnă?
A iubi – de ce ţi-e teamă
printre flori şi-n mare iarbă?
Printre flori şi-n mare iarbă,
patimă fără păcate
ne răstoarnă-n infinit
cu rumoare şi ardoare
de albine rencarnate.
patimă fără păcate
ne răstoarnă-n infinit
cu rumoare şi ardoare
de albine rencarnate.
Înc-odată, iar şi iară
a iubi e primăvară.
a iubi e primăvară.
Lucian Blaga
Dragostea este o intersectie cu sens giratoriu. Te-nvarti in jurul aceleasi inimi pana ramai fara lacrimi.
Ionut Caragea
Ionut Caragea
Am îmbrăcat azi rochia iubirii
Am îmbrăcat azi rochia iubirii
Şi-n păr mi-am prins o dulce orhidee
Ştiam că vii şi-am asteptat cuminte
În parcul de-altădată, pe alee
Ai apărut şi pe neaşteptate
M-ai sărutat… N-am apucat să-ţi spun
Că inima-mi bătea ca o furtună
Iar gându-mi te striga ca un nebun
Ce elegant eşti azi, iubitul meu!
Şi în priviri simt dulcea ta iubire…
De mâna mă conduci fără cuvinte
În dansul prea frumos spre nemurire
Dansăm în ploaie... picături se sting
Pe ale noastre buze-nfierbântate
Nici nu ne pasă dacă în jur e frig,
Nimic şi nimeni azi nu ne desparte
Un pas… şi încă unul… M-ai cuprins
În dansul tău... Curată nebunie!
Cad stropi zglobii de ploaie printre noi,
Iar eu mă simt ca niciodată… vie…
În hohote de râs ne-am rătăcit
Printre săruturi dulci facem cărare
De fericire plin e universul
Ce ne-a-mbrăcat azi dragostea în soare
Atât de-aproape eşti acum de mine!
Doar hainele prea ude-s între noi
Iubirii noastre însă nici nu-i pasă
De vor mai fi furtuni sau alte ploi
Dansăm în ploaie şi-i atât de bine
Să stiu că ai venit şi nu mai pleci
În valsul nostru vom pluti spre stele,
Ne vom iubi acolo sus, în veci...
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Şi-n păr mi-am prins o dulce orhidee
Ştiam că vii şi-am asteptat cuminte
În parcul de-altădată, pe alee
Ai apărut şi pe neaşteptate
M-ai sărutat… N-am apucat să-ţi spun
Că inima-mi bătea ca o furtună
Iar gându-mi te striga ca un nebun
Ce elegant eşti azi, iubitul meu!
Şi în priviri simt dulcea ta iubire…
De mâna mă conduci fără cuvinte
În dansul prea frumos spre nemurire
Dansăm în ploaie... picături se sting
Pe ale noastre buze-nfierbântate
Nici nu ne pasă dacă în jur e frig,
Nimic şi nimeni azi nu ne desparte
Un pas… şi încă unul… M-ai cuprins
În dansul tău... Curată nebunie!
Cad stropi zglobii de ploaie printre noi,
Iar eu mă simt ca niciodată… vie…
În hohote de râs ne-am rătăcit
Printre săruturi dulci facem cărare
De fericire plin e universul
Ce ne-a-mbrăcat azi dragostea în soare
Atât de-aproape eşti acum de mine!
Doar hainele prea ude-s între noi
Iubirii noastre însă nici nu-i pasă
De vor mai fi furtuni sau alte ploi
Dansăm în ploaie şi-i atât de bine
Să stiu că ai venit şi nu mai pleci
În valsul nostru vom pluti spre stele,
Ne vom iubi acolo sus, în veci...
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Abonați-vă la:
Postări (Atom)