joi, 15 septembrie 2011

Dorul a doi ochi albastri...

 Calugarul din vechiul schit
 O zi la el m-a gazduit
Si de-ale lumii mi-a vorbit
Si de amor, si de iubit

Si cand sa plec, l-am intrebat
Ce dor ascuns l-a indemnat
Sa-si duca viata-ntre sihastri
El mi-a raspuns: doi ochi albastri

Calugarul din vechiul schit
De-acelasi dor a-nnebunit
Si dintre-ai lui prieteni buni
L-au dus la casa de nebuni

 L-am revazut, l-am intrebat
Printre nebuni ce-a cautat
Eu il stiam printre sihastri
El mi-a raspuns: doi ochi albastri

 Calugarul din vechiul schit
De-acelasi dor a si murit
Iar la mormant, printre sihastri
Plangeau amar doi ochi albastri.

Daca de asteptare nu ostenesti nicicand,

De poti fi calm cand toti se pierd cu firea
In jurul tau si spun ca-i vina ta;
De crezi in tine chiar cand omenirea
Nu crede dar s-o crezi ar vrea;

Daca de asteptare nu ostenesti nicicand,
Nici de minciuna goala nu-ti clatini gandul drept;
Daca privit cu ura nu te razbuni urand
Si totusi nu-ti pui masca de sfant sau de intelept;

Daca astepti dar nu cu sufletul la gura
Si nu dezminti minciuni mintind, ci drept;
De nu raspunzi la ura tot cu ura
Dar nici prea bun sa pari nici prea-ntelept;

Sau cand hulit de oameni, tu nu cu razbunare
Sa vrei a le raspunde, dar nici cu rugaminti;
De poti visa dar nu-ti faci visul astru;
De poti gandi, dar nu-ti faci gandul tel;

De poti sa nu cazi prada disperarii
Succesul si dezastrul privindu-le la fel;
De rabzi s-auzi cuvantul candva rostit de tine
Rastalmacit de oameni, murdar si prefacut;

De rabzi vazandu-ti idealul distrus si din nimic
Sa-l recladesti cu ardoarea fierbinte din trecut;
De poti risca pe-o carte intreaga ta avere
Si tot ce-ai strans o viata sa pierzi intr-un minut;

Si-atunci fara a scoate o vorba de durere
Sa-ncepi agonisala cu calm de la-nceput ;
De poti ramane tu in marea gloata
Cu regi tot tu, dar nu strain de ea;

Dusman, om drag, rani sa nu te poata;
De toti sa-ti pese dar de nimeni prea;
De poti prin clipa cea neiertatoare
Sa treci si s-o intreci gonind mereu;

Daca ajungi sa umpli minutul trecator
Cu saizeci de clipe de vesnicii mereu,
Vei fi pe-ntreg Pamantul deplin stapanitor
Si mai presus de toate, un OM, iubitul meu...

de  Rudyard Kippling
 (180x154, 9Kb)

Buna dimineata!




Am trait asa de mult si de multe incat acum imi dau seama ce putin si putine am trait.Imi iubesc trecutul dar a trecut,imi iubesc prezentul dar se face prea repede trecut,nu-mi iubesc viitorul decat cand il voi face prezent.

miercuri, 14 septembrie 2011

Noapte buna!


Ascundem mereu in adancul sufletului un ocean de vise...poate carti nescrise, poate e doar iluzia unor aripi ce nu ne lasa sa cadem, cu totii avem dorinte, VISE, sperante, indiferent cat de ciudate ar fi ele...oare cine nu are vise, oare cine nu are aripi?.
O seara cu vise implinite...

"Fericirea vine de acolo din strafunduri, si aduna totul, lacrimi, emotii, curaj, liniste si uneori suflet,iubire,bani…"

Roberta Rosca

Renee Innemee - Oh, Its You (Pke-Basement)

Cei 10 DACA...

Cei 10 "Daca"
 1. Daca vrei sa faci un bine, atunci fa-l cand este nevoie.
2. Daca poti sa faci pe cineva fericit, nu sta pe ganduri.
 3. Daca dai ceva, nu astepta ca fapta sa se intoarca.
 4. Daca primesti ceva, da mai departe.
5. Daca nu poti sa ajuti pe cineva, spune-i-o in asa fel incat sa nu o recepteze ca pe un refuz.
 6. Daca poti sa construiesti ceva, nu distruge.
7. Daca poti, fii hotarat in ceea ce spui si ceea ce faci.
8. Daca devii celebru, ramai modest.
9. Daca esti nervos, nu-ti descarca nervii pe altii .
10. Daca faci o observatie, nu jigni. .

Aurelian Andreescu - Copacul

Copacul meu



Copacul meu

Copacul meu,
de ramuri prea multe
uscate, rănite
sau, cu frunze căzute
prin toamna cea grea,
păşeşte molcom pe cărare
şi urcă încet, potolit
pe coamă de munte,
lăsând ici-colea
urme mărunte.

De rece ploaie şi vânt
multe frunze au căzut,
hrană să fie
pentru mama-pământ,
şi rădăcini au albit
dar, mai au de vorbit
şoapte dulci de sorbit,
da, mai au de trăit.

Nu ştie copacul,
câte clipe s-au scurs
şi nici cât mai e de parcurs,
priveşte-napoi, nemulţumit,
ar vrea să se-ntoarcă
în crâng luminos
dar, drumul s-a şters
şi timpu-i spinos,
el merge-nainte,
tăcut şi cuminte.

În toamna grea,
copacul ferm,
uscăturile-şi taie
şi pleacă prin ploaie
de toamnă târzie,
printr-o nouă fereastră
spre-o clipă senină, albastră.

...
 (274x156, 71Kb)


 

Cititorului...




LXXXV


Cititorule, cine eşti tu oare
care-mi citeşti poemele acestea
şi după o sută de ani?
nu-ţi pot trimite nicio singură floare
din belşugul acestei primăveri
niciun singur licăr de aur
din norii de-acolo, împurpuraţi de lumini...
deschide-ţi larg uşile şi priveşte afară!
din propria ta grădină în floare
culege-ţi doar miresmate aduceri aminte
de flori pieritoare
cu o sută de ani mai'nainte.
şi-n bucuria inimii tale să simţi
bucuria vie care-ntr-o primăvară
cu zori diafani
a cântat şi vocea ei veselă
şi-a rostogolit-o şi peste o sută de ani.


Autor: Rabindranath Tagore

Mi-e draga padurea...

Mi-e draga padurea  si  murmurul ei
Mi-e plin iar rucsacul, bocancii sunt grei
Strabat iar poteca, vreau muntii sa-nfrunt
Si linistea pietrei din nou s-o ascult

 Nu sunt niciodata prea singur in munti
Ma-ntampina brazii si jepii marunti
Izvorul ma-ntreaba urcusul de-i greu
Si-asteapta raspunsul din cantecul meu

 Caci cantul mi-e vesnic tovaras de drum
Il cant la tot pasul, il cant si acum
El stie tot dorul din sufletul meu
Mereu e cu mine la bine si greu

 Pornesc catre creste cu dorul hoinar
Si fluier intr-una si nu am habar
De vantul mi-aduna deasupra nori grei
De ploua sau ninge, nu-mi pasa de ei..
 
5 (360x168, 71Kb)

Romantic moments - ERNESTO CORTAZAR - Lonely island

Asculta glasul vietii,

Fericirea exista oriunde, doar ca nu-i dai atentie. Uita-te imprejur si vei vedea ca fiecare clipa, fiecare zi si noapte sunt unice. Asculta glasul vietii, asculta cum loveste apusul de soare pamintul, asculta norii cum pling, asculta aerul cum trece pe linga chipul tau, asculta apa susurind si iarba crescind si vei vedea ca totul are un rost si merita sa incerci si sa indraznesti sa fii fericit.

Gesturile mici.


Gesturile mici. O mana intinsa. O mangaiere pe obraz. Un telefon atunci cand nu te astepti. Un sandvis impartit in sala de mese, la ora pranzului. Un prieten care se gandeste la tine intr-o zi in care nu crezi ca o face. O invitatie la cafea intr-o seara in care nu mai ai chef de nimic. Desi nu am asteptat nimic din toate astea, le-am primit. Poate nu in aceeasi zi. Poate nu in fiecare zi. Dar astazi ma bucur pentru ceea ce mi s-a daruit pana acum. Si pentru ceea ce am primit azi. Si, desi nu e mult, in ochii multora, pentru mine inseamna enorm. Inseamna comunicare si intelegere, inseamna legatura si ceva mai mult in spate decat banalele schimburi de replici de "socializare". Inseamna ca cineva se gandeste la mine. Si asta conteaza. Pentru ca ,atunci cand te simti singura si la pamant, cineva stie sa te ridice si sa te surprinda cu un gest pe care nu l-ai fi banuit. La care nu te-ai fi asteptat atunci. Pentru mine, asta conteaza!..

Gandul prin care transmiti ca existi...

...Prietenia, fie ea chiar si virtuală, aduce in inima noastră, o atingere caldă şi plină de emoţia binecuvântată a gândului că  exişti... că poate cuiva îi lipseşti...dar mai ales...că poate cuiva îi eşti necesar, fie doar şi prin gândul curat, din zori de zi sau asfintit, sosit pe aripa unui simplu mesaj, prin care transmiţi ca exişti !

Gandurile unei femei, sunt esentiale pentru imaginea sa.

Orice femeie s-a gasit macar o data in situatia de a fi constienta, intr-un fel sau altul, de propria putere de seductie. Si multe au fost uimite sa constate ca nu conteaza numai frumusetea fizica. Si multe au fost uimite sa constate ca nu conteaza numai frumusetea fizica, inaltimea, greutatea sau culoarea ochilor. Farmecul unei femei nu consta numai in aspectul fizic atragator, caci barbatii sunt mult mai atrasi de insusirile interioare, de acel farmec inefabil, acea vraja ametitoare specific feminina. O femeie atragatoare are o anumita stralucire interioara, exprima feminitate, dinamism, radiaza frumusete, este constienta de calitatile ei si le foloseste. Barbatii sunt fascinati in general de acel farmec pe care il raspandeste in jurul ei o femeie superioara, calma, frumoasa, senzuala. Iata ce scria Richard B. Sheridan referitor la calitatile deosebite pe care le remarcase la o femeie: "Nu vrei sa vii in gradina? As vrea sa te priveasca trandafirii mei."

Increderea in fortele proprii este o calitate esentiala feminina, caci in lipsa ei acea persoana pare comuna. Femeia care are incredere in farmecul ei poate chiar sa nu aiba un fizic extraordinar, fiind de ajuns armonia interioara care se reflecta pe chipul si trupul ei. Aceasta femeie are un fel propriu de a fi, care lumineaza si incanta barbatul prin caldura sufleteasca pe care o emana.

Exista multe prejudecati despre calitatile absolut necesare unei femei, cum ar fi: tineretea, frumusetea, aspectul de manechin. Aceste "mituri" nu sunt valabile intotdeauna. O femeie de 50 de ani poate avea un farmec deosebit si o maturitate pe care nu le are o tanara de 20 de ani. Chiar si o femeie foarte plinuta poate fi foarte atragatoare prin dinamismul si bucuria de a trai pe care le emana. Iar un chip obisnuit poate fi transfigurat foarte mult prin iubire, caldura sufleteasca si tandrete. Fiecare femeie poate sa-si descopere propriul ei fel de a fi, acel "nu-stiu-ce si nu-stiu-cum" de care un barbat poate fi complet fascinat.

Gandurile unei femei, ceea ce simte fata de propria persoana si fata de barbati, sunt esentiale pentru imaginea sa, atat fizica, cat si subtila. Convingerea ca este atragatoare, frumoasa, senzuala, confirmata de contactele cu cei din jurul ei, este foarte importanta pentru o femeie. Claire Rainer, scria in New Woman: "Faptul de a fi constienta de propria senzualitate se afla intr-o stransa legatura cu respectul de sine, deoarece o asemenea persoana traieste constient placerea sexuala. Sa stii ca esti femeie, sa te bucuri de aceasta, sa ii lasi si pe altii sa imparta cu tine aceasta cunoastere, aceasta bucurie nu are nimic de a face cu insusirile sexuale evidente. O femeie care simte ca are farmec, il va avea si in realitate". Imaginea despre sine este extrem de importanta. Ea transforma o femeie obisnuita intr-una seducatoare.

Femeile atragatoare sunt mult mai multumite de felul cum arata, decat cele obisnuite. In general, femeile nu sunt incantate de propriul corp sau sunt obsedate ca s-au ingrasat. Sondaje repetate au aratat ca majoritatea femeilor se simt prea grase, chiar daca aprecierea lor nu corespunde realitatii. Barbatii percep farmecul unei femei atunci cand ea insasi este multumita de propriul trup. O femeie care se accepta are sanse mult mai mari de a fi considerata atragatoare decat cea careia nu-i place sa se priveasca in oglinda. Increderea unei femei in propria senzualitate este foarte incitanta pentru orice barbat. Daca o femeie umbla cu capul in jos, cu umerii cazuti, nu poate atrage privirile. Un mers vioi, plin de siguranta, cu spatele drept, isi face simtita prezenta. Barbatii receptioneaza aceste vibratii de incredere, iar increderea in propriul trup este extrem de seducatoare.

Articol extras din volumul "Cartea femeii" aparut la Editura Kamala.



Poveste de iubire
 
Mi-ai desenat  pe  vis  iubirea din poeme
Şi din priviri mi-ai scris culoare de apus
Pierdută-n rătăciri tristeţea mea se teme
De umbra fericirii şi zâmbetul nespus...

M-am perindat în timp printre pereţii lumii
Am scris cerşind cuvinte petalelor de crin
Imperiala floare purtând culoarea spumii
E gol şi astăzi cerul... de freamătul divin

Ne vom întoarce-n gânduri pe leagănul lăsat
Talazului de aur crescut în umbra mării
Să ne trăim puţinul din visul ce-am visat
Într-o poveste scrisă din patima uitării.
 
autor  Justitiarul

Spune-mi de unde încep şi de unde vin gîndurile?

Spune-mi
de unde încep
şi de unde vin gîndurile? –
aceste amintiri dintr-un trecut netrăit?
Unde s-a pierdut tărîmul
pe care, pînă şi noaptea,
florile sînt luminoase?

Spune-mi! unde este
cumpăna de sus a izvoarelor?
locul în care pînă şi sufletele uscate
pot înflori
măcar o dată?


De unde încep gândurile?
Din lăcaşul amintirilor ancestrale păstrate
în gena primordială, acolo unde
Lumina nu pătrunde
să nu ucidă umbra...

De unde vin?
Tot de acolo , de unde încep
sau poate , nu!
Poate vin dintr-un alt gând uitat
în Universul materiei cenuşii
împrăştiat dincolo de înţelegerea noastră
 
Acolo la cumpăna dintre izvoare
Sus, unde creşte şi înfloreşte
gândul de început...
Petre Violetta