Trăiesc iubirea-ntreagă, fierbinte, caldă, rece, Că prima nu se uită, dar ultima nu trece.

Nimeni ca tine

Acuma ştiu prea bine
Că nimeni nu-i ca tine
Şi vreau să-ţi dau de ştire:
Eşti marea mea iubire.

Să mi te dau cu totul iubirea mea îmi cere,
Să fiu zgârcit? Aş pierde ce e acum firesc,
Îmi dai prea multă viaţă, speranţă şi putere
Şi nu ascund de nimeni să spun cât te iubesc.

Eu, pentru tine, astăzi, m-aş duce-n bătălie,
Am pentru ce mă bate în orişice război,
Iar lancea-n mână-mi şade întreagă, dreaptă, vie,
Să mă întorc la tine, să mă întorc la noi.

Am fost pustiul aspru, iar lacrimile tale
M-au renăscut ca ploaia ce cade în deşert,
Am fost bolnavul care stătea doar prin spitale,
Tu mi-ai tratat şi trupul, şi sufletul incert.

În cântecele lumii, stereotip se spune
Că nimeni nu îşi uită iubirea cea dintâi,
Dar către alte inimi tot pleci, iar ea apune,
Doar ultima iubire te face să rămâi.

Ca un gheţar în flăcări mă arde şi mă-ngheaţă,
O-nving, dar mă supune o dragoste pe viaţă,
Trăiesc iubirea-ntreagă, fierbinte, caldă, rece,
Că prima nu se uită, dar ultima nu trece.

Andrei Păunescu, martie 2013

Contabilitate

Marin Sorescu

Vine o vreme,
Cand trebuie sa tragem sub noi
O linie neagra
Si sa facem socoteala.
Cateva momente cand era sa fim fericiti,
Cateva momente cand era sa fim frumosi,
Cateva momente cand era sa fim geniali,
Ne-am intalnit de cateva ori
Cu niste munti, cu niste copaci, cu niste ape
(Pe unde-or mai fi? Mai traiesc?).
Toate acestea fac un viitor luminos -
Pe care l-am trait.
O femeie pe care am iubit-o
Si cu aceeasi femeie care nu ne-a iubit
Fac zero.Un sfert de ani de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere,
A caror intelepciune am eliminat-o treptat.
Si, in sfarsit, o soarta
Si cu inca o soarta (de unde-o mai fi iesit?)
Fac doua (Scriem una si tinem-una,
Poate, cine stie, exista si viata de apoi).

Cantec neterminat

                                                         

Cantec neterminat

Florentina Danu

S-a rupt o coarda la vioara
si cu ea iubirea mea
asa-si canta odinioara
un artist..durerea sa

S-a rupt o coarda la vioara
cand dragostea am vrut s-o cant
si nu e pentru prima oara
cand inima mi-am frant

s-a rupt o coarda la vioara
si caut sa o pot schimba
nu vreau ca dragostea-mi sa moara
in cantecul ce nu-l mai pot canta...

Esti poezia sufletului meu

"Stau și privesc pe cer, îmi este greu
Să caut printre aștri steaua mea,
Știu că exiști, plutind pe undeva,
Eşti poezia sufletului meu.

Adorm și mă trezesc pe-un colț de nor,
O lacrimă de floare, ca un orb,
Prin visul meu o caut și o sorb,
De tine, poezia mea, mi-e dor.

Oricâte stele-ar fi doar chipul tău,
Magnolie, îmi înflorește-acum
Și mă îmbată cu divin parfum,
Eşti poezia sufletului meu.

- Din flori de-april voi face un careu,
Te voi culca-n petale de magnolii,
Departe de minciună şi orgolii,
Eşti poezia sufletului meu.

Am să mă nasc din spuma unui vers
Asemeni Afroditei ca-ntr-un mit,
Descoperindu-mă să fii uimit
Că m-ai găsit pe ţărm de univers.

Să-mi împrumuţi o aripă de zeu -
Promit să-ţi fiu destin şi poezie,
Să-ţi sorb din palme strop de apă vie -
Fii versul dulce-al sufletului meu. "     

Unde eşti astăzi nu ştiu

Unde eşti astăzi nu ştiu.
Vulturii treceau prin Dumnezeu deasupra noastră.
Alunec în amintire, e-aşa de mult de-atunci.
Pe culmile vechi unde soarele iese din pământ
privirile tale erau albastre şi-nalte de tot.
Zvon legendar se ridică din brazi.
Ochi atotînţelegător era iezerul sfânt.
În mine se mai vorbeşte şi astăzi despre tine.
Din gene, ape moarte mi se preling.
Ar trebui să tai iarba,
ar trebui să tai iarba pe unde-ai trecut.
Cu coasa tăgăduirei pe umăr
în cea din urmă tristeţe mă-ncing.

Amintiri, Lucian Blaga

Despărțire (Romeo Tarhon)

Azi fiind trist fără motiv,
Sau pentru că m-ai părăsit,Deși e-un gest repetitiv,
Mă simt bătrân și obosit...

Azi fiind trist și prost dispus,
Sau pentru că m-ai înșelat,
Deși-i capriciu, ți-am mai spus,
Mă simt sfârșit, epuizat...

Azi fiind trist și languros,
Sau pentru că m-ai repierdut,
Deși e timpul friguros,
Rămân inert în așternut...

Azi fiind trist și mai absent,
Sau pentru că iar m-ai respins,
Deși e doar un accident,
Chiar e sfârșitul, m-ai convins...

Azi fiind trist și inutil,
Sau pentru că m-ai indispus,
Deși e încă iarnă în april,
Mă simt agonic și răpus...

Azi fiind trist fără motiv,
Sau pentru că m-ai părăsit,
Deși e-un gest repetitiv,
Mă simt bătrân și obosit...

A cunoaste - ce-nseamna? A iubi - de ce ti-e teama?

Primavara
de Lucian Blaga

A cunoaste. A iubi.
Inca-odata, iar si iara,
a cunoaste-nseamna iarna,
a iubi e primavara.
A iubi - aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi - aceasta vine
tare de departe-n tine.
A cunoaste. A iubi.
Care-i drumul, ce te-ndeamna?
A cunoaste - ce-nseamna?
A iubi - de ce ti-e teama
printre flori si-n mare iarba?
Printre flori si-n mare iarba,
patima fara pacate
ne rastoarna-n infinit
cu rumoare si ardoare
de albine rencarnate.
Inc-odata, iar si iara
a iubi e primavara.

Te-am pierdut si de-atunci sunt pustiu....

Ramas bun....

Sunt lacrimi care nu se pot plange. Sunt situatii care trebuiesc acceptate. Am fost martora inchiderii unui blog serios.Continea informatii utile intregului popor. Blogul meu, a fost conceput doar pentru un om. Care nici nu stiu daca a citit preo postare, Ma opresc, am promis. Nu pot decat sa-i urez fericire, daca exista, si impliniri care stiu ca exista. L-am vazut o singura data. Dar l-am purtat in inima trei ani. Si-l voi purta pentru toata viata. Dar nu vreau sa mai tulbur inima si linistea nimanui. Poate intr-o alta viata...va fi mai frumos si cu mai putina amaraciune. Voua care mi-ati citit postarile, va multumesc pentru aprecieri si cand a fost cazul pentru dezaprecieri.Va iubesc.Mi-ati fost aproape cand am avut nevoie.Fericire, bucurie de la copii si cei dragi va doresc din toata inima mea.Poate voi revieni...desi nu cred.Va pup si va doresc o zi frumoasa!

Te iubesc!

Exista iubiri pure, exista sintimente nemaipomenite, unice in viata. Eu nutresc un astfel de sentiment. Pentru o persoana care....are tot ce-si doreste....Si torusi il iubesc....Cand voi fi pe pat de moarte...amintirea lui imi va incalzi inima. Si voi spera, ca intr-o alta viata...iubirea noastra sa fie reciproca.

N-ai sa stii....

A iubi, dincolo de iubire....

A iubi presupune a merge împreună în aceiaşi direcţie, dar fiecare pe drumul său. Căci gestul cel mai nobil al iubirii constă în a-l ajuta pe celălalt să devină liber

Mai spune-mi o data ce-i bun si ce-i rau.

Flori de mar si caisi

Imi amintesc ca existi,

Imi dau putere sa re rechem.

Sunt doar un om....

Mai spune-mi o data ce-i bun si ce-i rau.

Filtrul sa fie sufletul meu.

Dar lasa-ma sa-ti mai vad odata privirea,

Pentru mine, imseamna nemarginirea.

Cat as vrea sa-ntelegi inima mea,

Eu...am inteles-o pe-a ta.

Si drumurile paralele dintre noi.

A fost si soare, au fost si ploi.

Nu sunt poate, nici pe departe,

Visul tau din intunecata noapte.

Dar tu esti soare si lumina pentru mine,

Cel mai plapand mugur dintr-o gradina.

A ta privire albasra mi-a luminat sufletul.

Nu-mi condamna dorul, nici decorul.

Si inima calda ,era a ta, langa a mea,

Cine stie...daca telefonul nu suna.

Revin-o o clipa, fa un om fericit,

Poate in timp, vei fi rasplatit.

Exista o forta divina, ce ne incurajeaza,

Revino-n viata mea...si-apoi dezerteaza.

Nu trebuie sa-ti amintesti cat te-am iubit,

Orice poveste are un sfarsit.

Eu cred in nemurire, poate ca tu nu,

Mi-e dor acum mi-e dor de mult. 

Camelia

De te-ai intoarce....

Firul de iarba, creste, inverzeste,se ofileste
Iubirea-mi pentru tine, doar creste,
Floarea de mar sufletu-mi incalzeste,
Ramai in gandul meu, desi vremea trece.

De te-ai intoarce-n miez de primavara,
Din departari s-ar auzi, cant de vioara,
Cantecul unei inimi insingurate,
Sunetul vantului si-al marii involburate.

In brate de m-ai tine inc-o clipa,
Poate as sti cum e sa fii implinita.
Sa nu mai adorm rugandu-ma sa vii in vis,
Devin-o real, aici pe Pamant.

Iubirea-mi poate a fost nebunie,
Dar exista si e bucurie.
E floare de cires alba sub soare,
E zbor frumos de pasare calatoare.

Te rog ma iarta, nu pot sa te uit,
Te rog ,ma iarta, dar visez un sarut.
Te rog ma iarta, chiar de nu vii,
Te rog ma iarta, eu cred ca o sa vii.

Camelia Ciobanu

Mi-e dor de tine, tare dor.....

Fii prietenul meu....

Imbratisarea...

Leonard Cohen...o voce deosebita,muzica pe masura...

Ceea ce nu simtim, ne simte

Putem numara stele de pe cer din nebunie ori din plictiseala. Uneori din ambele motive. Insa de cele mai multe ori, uitam sa ne numaram si pe noi… singura stea… singura planeta, singurul soare care conteaza !… Astfel ca, realitatea ne izbeste necontenit cu partea ei ascunsa in umbra: Ceea ce nu vedem, ne vede. Ceea ce nu simtim, ne simte. Ceea ce nu ne lipseste, ne apartine. Fericirea, este doar momeala ce ne va tine in cursa, pana la sfarsit…

Octavian Paller

"Fiecare om este ceea ce admiră în taină. Dacă aş putea afla ce admiri, aş şti ceea ce eşti, fiindcă oamenii sunt ceea ce gândesc când sunt liberi să se gândească la ce vor."

Prin spărtura cercului meu, singurătatea m-a pus mereu la încercare

"Uneori m-am gândit că la naşterea mea ursitoarele au vrut să-mi dăruiască un cerc. Dar pe drum au pierdut o bucată din el şi, ajungând lângă leagănul meu, n-au mai avut ce face. Şi-au zis, probabil, "să se descurce cum va putea, şi dacă va fi înţelept se va preface că n-a observat"... Prin spărtura cercului meu, singurătatea m-a pus mereu la încercare."

Octavian Paler în Scrisori imaginare,

"Acum ştiu că discreţia nu e uneori decât un pretext pentru pasiunile care n-au destulă putere ca să fie scandaloase. Când cineva nu e în stare să ardă, invocă virtutea ca să ascundă adevărul. Dar aceştia nu vor putea iubi niciodată marea ca pe o femeie. Ei nu vor avea neruşinarea de a iubi ce se află la poalele Golgotei şi nu vor înţelege de ce a zis Baudelaire că iubirea râde şi de infern şi de cer."

Octavian Paler în Polemici cordiale (2008)

Si afara ploua, ploua

MI E DOR, ATAT DE DOR

CONSECVENTA

CONSECVENTA se manifesta atunci cand actiunile cuiva sunt in concordanta cu cuvintele lui.

O persoana consecventa este demna de toata increderea.

O persoana consecventa invata intotdeauna din propria sa experienta.
Devine din ce in ce mai cinstita si mai credincioasa ei insasi.

Si, cu cat este mai cinstita si mai credincioasa ei insasi, cu atat devine mai cinstita si mai credincioasa in raport cu ceilalti....

Cu cat se cunoaste mai mult pe ea insasi, cu atat mai limpede este comportamentul ei fata de ceilalti.

NU face promisiuni si NU face angajamente pe care NU le poate tine .

Spune " NU " si "DA " atunci cand chiar asta vrea sa zica si " NU STIU " atunci cand un lucru nu ii este clar...

ORICE comportament plin de IUBIRE fata de ceilalti provine din consecventa interioara- care cere SA TE IUBESTI , SA TE PRETUIESTI SI SA-TI SPUI TIE INSUTI ADEVARUL .

FERMITATE interioara si AMABILITATE spre exterior....

TRATEAZA OAMENII IN MOD EGAL SI CU MULT RESPECT !

Paul Ferrini

Esti mereu in gandul meu...

Fiecare avem un parcurs unic

"Nu este nevoie să te aprobe cineva pentru a-ţi urma visul. Fiecare avem un parcurs unic. Şi nu te gândi cine va fi alături de tine, pentru că viaţa face o selecţie naturală, în funcţie de drumurile pe care le parcurgem."

Noi am jucat pe atâtea scene Doar roluri dintr-un teatru mut

Ultimul sarut
Striveşte-mi lacrima-ntre gene
Striveşte-mi ultimul sărut
Căci am jucat pe-atâtea scene
Doar roluri dintr-un teatru mut.

Striveşte-mi visele în palmă
Striveşte-mi sufletul sub paşi
Căci a venit ultima toamnă
Şi poţi prin frunze să mă laşi.

Striveşte-mi lacrima iubirii
Striveşte-mi şi privirea-n zori
Dar nu uita că fericirii
I se cuvin atâtea flori.

Striveşte-mi lacrima-ntre valuri
Striveşte-mi viaţa în zăpezi
Şi vino-apoi cântând pe maluri
Din când în când să mă mai vezi.

Striveşte-mi clipele în noapte
Striveşte-mi nopţile în zori
Căci ultimele mele şoapte
Se pierd încet,printre ninsori.

Striveşte-mi gândul şi amintirea
Striveşte-mi ochii verzi în flori
Şi-n veci să nu-ţi întorci privirea
Căci m-ai uitat de atâtea ori.

Noi am jucat pe atâtea scene
Doar roluri dintr-un teatru mut
Striveşte-mi lacrima-ntre gene
Striveşte-mi ultimul sărut.

poezie de Felicia Feldiorean

Omul este iubire

Omul este iubire iar daca are loc cu adevarat o mare iubire intre doua suflete aceasta nu moare niciodata ci se transforma in sfintenie cea mai superioara treapta pe care noi o putem discerne a iubirii.
Sorin Cerin

Singur te caut in noapte....

Cand ma gandesc la tine...

Mi-e tare dor de tine....

Regină la balul vieții tale

"Ai suportat atâtea umilințe
Genunchii i-ai zdrelit în rugăciuni,
Lasând în urmă visuri, năzuințe…
Nu mai credeai în basme, în minuni.

Te-ntreb de ce-ai lăsat atâta vreme
Apusul să se scalde-n ochii tăi,
Hrănind frânturi de dragoste-n poeme
Crezând în vorba oamenilor răi.

La balul vieții tale fii regină
Nu-ți pleca fruntea-n fața unui zeu,
Ce nu te recunoaște drept stăpână
Pentru că sufletul îi e ateu.

Să nu cerșești iubirea niciodată,
Tu ești iubirea, minunată zeie,
Iubește-l pe acela ce-ți arată
Că tu ești totul pentru el, femeie!

Să nu privești în urma ta vreodată,
Să lași regretele cu-i ți-a promis,
Că-i ești regină pentru viața toată
Și-apoi ți-aruncă lanțuri peste vis.

Încătușată n-ai să poți să zbori,
De-aceea, nu-l lăsa să-ți pună zeghe,
Iubirea zboară dincolo de nori
Și Însuși Dumnezeu îți stă de veghe

La căpătâi în nopțile când plângi
Și-n zilele în care ești senină,
În suflet bucuriile să-ți strângi,
La balul vieții tale, fii regină!"
Lili Trif

Adevǎratele veșnicii

"O! Dǎ-mi ceva sǎ-ți semene,
Sǎ-ți fie ție asemene
Și nu te voi mai tulbura…
Plec ca sǎ poți și tu pleca.

Nu mai ȋntârziu fǎrǎ rost
Ȋntre ce e și ce-ar fi fost,
Ȋntre ce nu e și ce-ar fi
Dac-am rǎmâne tot aci…

Uite! Fǎgǎduiesc solemn
Dacǎ-mi vei da ceva, un semn,
Un medalion, sǎ-l port pe piept,
Atuncea nu te mai aștept,

Nu mai veghez morminte vii,
Ci ies pe marile câmpii
Și schimb aceste veșnicii
Cu-adevǎratele vecii…
Cu veșniciile de-o zi…"
Radu Stanca

In fiecare stea pe bolta Esti tu, acolo si aici.

Ai fost reperul vietii mele,
Lumina Stelei de la Pol
M-ai insotit, fara tagada
Si-n mersu-mi lin, si in ocol.

Fara de tine viata-i goala
In mersul meu spre asfintit.
Tu, camaradul meu discret,
Lumina mea fara sfarsit.

Gradina Domnului e plina
De flori, de iarba si suras.
Te-a luat acolo, intre stele
Pentru ca te-a iubit nespus.

In fiecare stea pe bolta
Esti tu, acolo si aici.
De nu-mi vorbesti, nu-i intamplare
Eu stiu mereu ce vrei sa zici.

E dincolo de noi puterea
De-a intelege. Pentru ce?
E plan divin, e incercare?
E trist, e bine? E orice.

poezie de Iulia Comaniciu

Te rog pe tine...

Mi-e dor de noptile de mai..... Când amândoi ne-am întâlnït

" Mi-e dor de ochii tăi adanci
Scânteietori ca soarele de mai
Mi-e dor de vraja ce-o arunci
Prinos al parului balai

De-o dezmierdare iar mi-e dor
Şi de sărutul ce-adanc el m-a robit
Ca vantul adiind usor
Sa-nvie chipul ce-am iubit

Te simt în viaţă paradis
De vorbe dragi, de cantec si de flori
Te port in minte ca pe-un vis
Ce dainuieste peste zari

Mi-e dor de sărutarea ta
Ce pătimaşă tu mi-ai dăruit
Mi-e dor de noptile de mai.............
Când amândoi ne-am întâlnït"

Ploaie in Luna Lui Marte

Un dor...nesfarit...

Si-ncontinuare, desi anii trec, mi-e dor de fericirea diminetii de 8 martie cand am primit un trandafir virtual...iar ceva mai tarziu trei trandafiri reali...!

Mihai Eminescu - Lasă-ţi lumea...

Lasă-ţi lumea ta uitată,
Mi te dă cu totul mie,
De ţi-ai da viaţa toată,
Nime-n lume nu ne ştie.

Vin' cu mine, rătăceşte
Pe cărări cu cotituri,
Unde noaptea se trezeşte
Glasul vechilor păduri.

Printre crengi scânteie stele,
Farmec dând cărării strâmte,
Şi afară doar de ele
Nime-n lume nu ne simte.

Părul tău ţi se desprinde
Şi frumos ţi se mai şede,
Nu zi ba de te-oi cuprinde,
Nime-n lume nu ne vede.

Tânguiosul bucium sună,
L-ascultăm cu-atâta drag,
Pe când iese dulcea lună
Dintr-o rarişte de fag.

Îi răspunde codrul verde
Fermecat şi dureros,
Iară sufletu-mi se pierde
După chipul tău frumos.

Te desfaci c-o dulce silă,
Mai nu vrei şi mai te laşi,
Ochii tăi sunt plini de milă,
Chip de înger drăgălaş.

Iată lacul. Luna plină,
Poleindu-l, îl străbate;
El, aprins de-a ei lumină,
Simte-a lui singurătate.

Tremurând cu unde-n spume,
Între trestie le farmă
Şi visând o-ntreagă lume
Tot nu poate să adoarmă.

De-al tău chip el se pătrunde,
Ca oglinda îl alege -
Ce priveşti zâmbind în unde?
Eşti frumoasă, se-nţelege.

Înălţimile albastre
Pleacă zarea lor pe dealuri,
Arătând privirii noastre
Stele-n ceruri, stele-n valuri.

E-un miros de tei în crânguri,
Dulce-i umbra de răchiţi
Şi suntem atât de singuri
Şi atât de fericiţi!

Numai luna printre ceaţă
Varsă apelor văpaie,
Şi te află strânsă-n braţe,
Dulce dragoste bălaie.

IARTA-MA!
TE IERT!
TE IUBESC!
MULTUMESC!
FII BINECUVANTAT!

Orice –ai fi si orice-ai face,
INIMA SA-TI FIE-N PACE.
Orisice te-ar supara, IARTA,
Ca sa poti ZBURA.

"Nu minunea este cea care da nastere credintei in sufletul omului, ci credinta da nastere minunii".
F. M. Dostoievski

Dor

Maine, daca mamica mea ar fi trait, ar fi implinit 80 de ani.Imi este nespus de dor de ea.Si nu-i pot spune. Va spun voua si bunului Dumnezeu.Dumnezeu s-o odihneasca in pace.!

Cum te iubesc?

Cum te iubesc? Să rândui, de se poate.
Mi-e cer şi hău iubirea pentru tine, 
Cum numai sufletul spre culmi divine
De Har şi Fire mi-ar putea răzbate.

Eu te iubesc cu tot ce simt, cu toate
Ce zi şi noapte cer să se aline;
C-un cuget liber, năzuind spre Bine,
Şi nu folos cătând, ci puritate;

Cu patima durerii dinainte,
Cu crezul din pruncie, de departe,
Cu dorul ce-am pierdut de cele sfinte,

Cu cât o fi suflarea să mă poarte...
Şi, de-o vrea Domnul, încă mai fierbinte
Iubire am să-ţi dărui după moarte.

sonet de Elizabeth Barrett Browning

Tu stii?

Scenarii care n-au fost scrise
Le-am petrecut poate in doi,
Ne-am scufundat adanc in vise
Am luat secunda inapoi.

Traiesc frumoasa ratacire
In lumea asta fara rost;
Mi-e frica de acea ranire
Sa spun prezentului... a fost!

Privesc nelinistit in zare
Mi-as fi dorit sa te-ntalnesc.
Dar nu-i decat o alinare,
Sau poate tot ce imi doresc!

Ascult de inima-mi amara
De versu-mi ce azi plange
Si n-am sa pot sa fac iar vara
Ca-n sufletul meu ninge!

Nu-i loc de-o alta suferinta
In golul inimii
Dar inca mi-am pastrat dorinta
De-a te iubi. Tu stii?

poezie de Luci Frederiksen

Scrisoare catre suflet

Indemnul de a-ti scrie este dorinta de a te simti aproape. Desigur, stiu cat imi esti de aproape. 

Ma intreb de ce iti redactez aceasta scrisoare in loc sa-ti vorbesc pur si simplu. Poate pentru ca de obicei facem acest lucru cu cei pe care ii simtim departe. Sau poate pentru ca am certitudinea ca oficiul postal al sufletelor va avea grija ca scrisoarea mea sa ajunga exact unde trebuie de data asta.

Desi esti nenumit, te identific cu atatea stari si cu atatia oameni…Uneori am impresia ca ai mimica celor de care ma indragostesc sau glasul cuvintelor care imi sunt cele mai dragi, iar alteori te regasesc rastignit printre cele mai dure gesturi si sfasaieli, printre privirile sub care te framanti si printre furia pe care nu o poti stapani.

Nu stiu exact ce ti-ai propus si ce alegi sa porti cu tine, dragul meu suflet, insa uneori simt cum te eliberezi si cum poti gasi puterea de a o lua inca o data de la inceput…pentru a zecea oara…pentru a suta oara…Oricat de obosit ai fi, te porti de parca aceasta este singurul lucru pe care il poti face: sa o iei de la inceput, sa gasesti increderea de a spera si credinta de a accepta raspunsurile pe care le primesti.

Dar ce simti atunci cand nu esti ascultat? Cand in ciuda dorintelor si nevoilor tale, eu ma port ca un copil care uita sa-si invete lectiile, care prefera sa alerge cu sireturile desfacute desi are certitudinea ca va cadea, care desi i se repeta sa nu se joace cu focul, acesta este singurul element in care s-ar pierde de bunavoie?

,Ar trebui sa existe un gratar la intrarea in fiecare suflet…ca sa nu intre nimeni cu vreun cutit”,spunea Marin Sorescu. Totusi, uneori cred ca tocmai gratarul, paza, fortareata, protectia face sufletul sa devina vulnerabil. Si tot uneori cred ca acesta este rolul pe care ti l-ai ales sa il joci: sa ramai deschis pentru a respira viata. Iar in momentele cele mai intunecate, sa alegi sa te deschizi precum floarea care isi descopera petala cu petala o data cu venirea noptii…pentru ca ziua sa poti straluci din nou.

Stiu…imi este greu sa te inteleg…mai ales ca tu alegi uneori sa folosesti un limbaj pe care nu il pot pricepe. Imi arati cersetorul pentru a defini compasiunea, imi arati un prieten ranit pentru a gasi detasarea, imi arati luna pentru a patrunde misterul, imi arati cartea pentru a cauta intelegerea…si eu tot caut si caut, crezand ca poate am surprins lectia pe care doreai sa mi-o oferi.

Cateodata, te simt cum vibrezi. Si faci asta in special in prezenta altor suflete. Poate ca voi vorbiti altfel intre voi decat o facem noi, oamenii. Poate ca voi gasiti mai multa rabdare si alegeti sa va soptiti, in loc sa strigati unele la celelalte…sau poate ca acestea sunt doar mituri, iar voi nu sunteti decat oglinzile noastre cele mai fidele.

Cert este ca nu pot vorbi cu certitudine atunci cand ma gandesc la tine. Si asta ma linisteste putin…imi da o inexplicabila stare de bine. Ma asigura cumva ca tu stii ce ai de facut. Te rog un singur lucru: invata-ma sa raman aproape de tine…

(Sursa -damaideparte.ro)

Uneori...

Puterea cuvintelor

‎,,Îţi mai aduci aminte ziua când ai luat soarele şi mi l-ai pus în suflet?"
Lucian Blaga

"Niciodată nu ti se da o dorinţa fără să ti se dea, deasemenea si puterea să o transformi în realitate. Va trebui totuşi să munceşti ca să reuşeşti asta." (Richard Bach)

Primavara e langa noi! Azi mi-a daruit o zi insorita si numai ganduri bune.Va doresc sa va bucurati de acest minunat anotimp-Primavara!

Nostalgie