luni, 23 mai 2011
De-ai fi tu Luna........
De-ai fi tu Lună, iar eu
De-aş fi Pământ,
M-aş uita cum mă orbitezi
Zi şi noapte, aproape la nesfârşit,
Şi din când în când
Ţi-aş trimite câte un om
Să umble pe scoarţa ta,
Pe praful tău selenar,
Să vadă mai de aproape
Dacă eşti chiar aşa de frumoasă
Cum pari de la distanţă.
De-ai fi tu Soare, iar eu
De-aş fi Pământ,
M-aş uita la tine prin ochelari fumurii,
Şi te-aş orbita câte zile şi nopţi oi avea,
Şi din când în când
Ţi-aş trimite câte un zâmbet
Sau câte un sărut fierbinte,
Aproape la fel de fierbinte
Ca şi atmosfera ta,
Dar om nu ţi-aş trimite
Să vadă cât de frumoasă eşti,
Căci s-ar topi de tot
Şi ar muri, frumoasa mea,
Aşa să ştii...
De-aş fi Pământ,
M-aş uita cum mă orbitezi
Zi şi noapte, aproape la nesfârşit,
Şi din când în când
Ţi-aş trimite câte un om
Să umble pe scoarţa ta,
Pe praful tău selenar,
Să vadă mai de aproape
Dacă eşti chiar aşa de frumoasă
Cum pari de la distanţă.
De-ai fi tu Soare, iar eu
De-aş fi Pământ,
M-aş uita la tine prin ochelari fumurii,
Şi te-aş orbita câte zile şi nopţi oi avea,
Şi din când în când
Ţi-aş trimite câte un zâmbet
Sau câte un sărut fierbinte,
Aproape la fel de fierbinte
Ca şi atmosfera ta,
Dar om nu ţi-aş trimite
Să vadă cât de frumoasă eşti,
Căci s-ar topi de tot
Şi ar muri, frumoasa mea,
Aşa să ştii...
V Mahoc
Da-ti sansa asta....
Unde fugi?
De fugi, ce pierzi?!
Atatea lucruri n-ai timp sa vezi,
sa le-ntelegi...
De ce te grabesti sa spui
ca Primavara-i anotimp hai-hui?
Poposeste-un pic pe muchia drumului
si priveste-n jur.
Nu te uita - priveste dar
sa vezi cat de frumoasa e Primavara!
Da-ti sansa asta:
sa sorbi o gura din clestarul ei,
sa reinvii!
Lasa-te prins in hora de copii;
vibreaza-n not-embrionare,
asculta firul ierbii cum rasare
si mugurul firav cum da in floare.
Respira!
Respir-o! Sa-ti intre-n fiece ungher...
Fura un pic din ea...
Va sti dar nu se va supara.
Poti continua sa fugi, apoi
spre-acel final binestiut de noi...
Nu vei fi singur insa, nu vei mai fi gol
iar viata din goana va deveni un zbor.
Speranta, iubirea, ruga - trairea
nu-ti vor mai fi straine
caci Primavara si-a facut lacas in tine.
(Lacris)
duminică, 22 mai 2011
A fost in...mai...
Mergeam pe malul marii, cu ganduri asteptate,
Si valri reci si sumbre, acopereau priviri,
In unduiri senine si zambete uitate,
De nostalgia calda a candidei iubiri.
Si valri reci si sumbre, acopereau priviri,
In unduiri senine si zambete uitate,
De nostalgia calda a candidei iubiri.
Trceau ca doua umbre, idei apropiate,
Si singuri in tacerea lovita des de valuri,
Am intocmit destine, in zambete-ncercate,
Cu anii vechi si noi fasii de negre saluri.
Si singuri in tacerea lovita des de valuri,
Am intocmit destine, in zambete-ncercate,
Cu anii vechi si noi fasii de negre saluri.
A fost atunci un mai, cu zile insorite,
Vacanta fara ingeri, si zambete in stol,
Te-am intalnit acolo, in marea cu pepite,
Lasata-n asteptare si-n gandul din atol.
Gheorghe PuzdreacVacanta fara ingeri, si zambete in stol,
Te-am intalnit acolo, in marea cu pepite,
Lasata-n asteptare si-n gandul din atol.
Mi-e dor de ochii tai albastrii...
Mi-e dor de ochii tai albastrii,
Sa te dezmierd as vrea acum,
Sa colindam luciri din astrii,
Doar singuri noi, pe-acelasi drum.
Sa te dezmierd as vrea acum,
Sa colindam luciri din astrii,
Doar singuri noi, pe-acelasi drum.
Sa strang in brate mari de lut,
Tumultul vorbelor senine,
Sa nu gandesc ca m-am pierdut,
Fior de ras, in gand cu tine.
Tumultul vorbelor senine,
Sa nu gandesc ca m-am pierdut,
Fior de ras, in gand cu tine.
Sa ne plimbam fosnind, si zambet
Cuprins in mladieri duioase,
In gandul tau, tacutul umblet
Rememorand visari setoase.
Cuprins in mladieri duioase,
In gandul tau, tacutul umblet
Rememorand visari setoase.
Te strig, si poarta din pustiu,
Se clatina in tihna serii,
Cand mersul meu parea zglobiu,
Si singular in luna mierii.
(GHE. Puzdreac)
Se clatina in tihna serii,
Cand mersul meu parea zglobiu,
Si singular in luna mierii.
(GHE. Puzdreac)
sâmbătă, 21 mai 2011
vineri, 20 mai 2011
marți, 17 mai 2011
Ci de-am fi singuri,amandoi...
Ci, de-am fi singuri amândoi
Si nime sa ne asculte,
Uitându-ma în ochii tai,
Ti-as spune asa de multe...
Ar trece vremea si n'am sti
Ce e aceia vreme
Si n'ar fi nimene din vis
În lume sa ne cheme.
Am fi departe tare dusi,
Straini de lumea'ntreaga:
Pe vesnicie ti-as fi drag,
Tu vesnic mi-ai fi draga;
Cu sarutari am sterge'n ochi
A'lacrimilor urme,
Si cine oare s'a'ndura
Al nostru raiu sa-l curme?
Ti-as spune vorbe dulci încet:
Ca sa le-auzi mai bine,
Tot mai aproape ai pleca
Obrazul tau de mine.
Si-atuncea de ne-om saruta,
A cui sa fie vina?
Nici tu, ca nu ma auziai,
Nici eu n'oiu fi pricina.
N Iorga
Si nime sa ne asculte,
Uitându-ma în ochii tai,
Ti-as spune asa de multe...
Ar trece vremea si n'am sti
Ce e aceia vreme
Si n'ar fi nimene din vis
În lume sa ne cheme.
Am fi departe tare dusi,
Straini de lumea'ntreaga:
Pe vesnicie ti-as fi drag,
Tu vesnic mi-ai fi draga;
Cu sarutari am sterge'n ochi
A'lacrimilor urme,
Si cine oare s'a'ndura
Al nostru raiu sa-l curme?
Ti-as spune vorbe dulci încet:
Ca sa le-auzi mai bine,
Tot mai aproape ai pleca
Obrazul tau de mine.
Si-atuncea de ne-om saruta,
A cui sa fie vina?
Nici tu, ca nu ma auziai,
Nici eu n'oiu fi pricina.
N Iorga
Iubirea mea atat de mare este...
Esti singur azi si-mpovarat
de tine,
De slava si de visuri despartit,
Dar ai ramas iubitul pentru mine,
Cu cat mai trist, cu-atat mai indragit.
Bei vin mereu, ti-s noptile murdare,
Mai stii daca traiesti cu-adevarat ?
Si ochii-ti verzi cu zvarcoliri de mare
Marturisesc ca pacea n-ai aflat.
Invoca moartea inima-ti nebuna,
Afurisind al soartei pas greoi,
Si vantul de apus mi-aduce-ntr-una
Din partea ta mustrari si rugi, puhoi
Spre tine iar, cum pot sa viu fierbinte ?
Sub cerul pal, aici, in tara mea,
Stiu doar sa cant si sa-mi aduc aminte,
Tu nici macar atat nu cuteza !
Tristeti sporind, trec zile fara veste ...
Ce rugaciuni de dragul tau sa fac ?
Iubirea mea atat de mare este,
Ca n-ai putut nici tu sa-i vii de hac.
A Ahmatova
Ma iarta....
Lumina bate-n auriu
Si-i o racoare domolita.
Cu ani si ani vii mai tarziu,
Dar si asa sunt multumita.
Vreau mai aproape sa te-asezi,
Ca sa-ti arat ceva doar tie :
Acest caiet albastru, vezi ?
Sunt versuri din copilarie.
Ma iarta c-am fost trista des.
Ca bucurii avui putine,
Dar cer iertare, mai ales,
Ca prea multi i-am luat drept tine ...
A Ahmatova
Sarutari n-om schimba in zori...
Noi nu vom bea dintr-un pahar vreodata
Nici dulce vin, nici apa de izvor.
Saruturi n-om schimba in zori ; o data
Nu vom privi amurgu-odihnitor.
Ti-e aer soarele, si mie luna,
Dar dragostea ce-o respiram e una.
Un altul ma-nfasoara-n gingasie,
Cu rasul ei, o alta te-a legat,
Dar spaima ta imi apartine mie
Si tu, de boala mea esti vinovat.
Mai dese intalniri nu vom avea,
Caci linistea ni-e data doar asa.
Suflarea mea in stihul tau e treaza,
Doar glasul tau rasuna-n stihul meu.
O, e un rug de care nu cuteaza
Nici om sa se atinga si nici zeu.
Si dac-ai sti, acum, ce dragi imi sunt
Aceste buze cu miros de vant !
Ana Ahmatova
Nici dulce vin, nici apa de izvor.
Saruturi n-om schimba in zori ; o data
Nu vom privi amurgu-odihnitor.
Ti-e aer soarele, si mie luna,
Dar dragostea ce-o respiram e una.
Un altul ma-nfasoara-n gingasie,
Cu rasul ei, o alta te-a legat,
Dar spaima ta imi apartine mie
Si tu, de boala mea esti vinovat.
Mai dese intalniri nu vom avea,
Caci linistea ni-e data doar asa.
Suflarea mea in stihul tau e treaza,
Doar glasul tau rasuna-n stihul meu.
O, e un rug de care nu cuteaza
Nici om sa se atinga si nici zeu.
Si dac-ai sti, acum, ce dragi imi sunt
Aceste buze cu miros de vant !
Ana Ahmatova
duminică, 15 mai 2011
Mariza - Minh' alma
Fado (tradus ca destin/soartă, conform cuvântului
din latină fatum) este numele unui gen muzical ce a originat în Lisabona începutului sec al 19-lea, dar f
probabil are origini mai timpurii. Acest gen muzical este de
obicei asociat cu cuvântul portughez saudade, care descrie "tânjirea după ceva" sau "dorința puternică de ceva" (acest "ceva" fiind, de cele mai multe ori, intraductibil în cuvinte, dar probabil foarte puternic,un dor neasemuit)
De ce n-am inteles?...
De ce n-am înţeles…?
Iţi este interzis sa ma iubeşti…
Astre, spirite divine sau cele pamânteşti,
Nu m-au lăsat sa te ating,
Deşi, erau atât de aproape, de mine
Tu treceai zâmbind…
De ce n-am înţeles ca dintr-o durere
Primeşti doar migrene şi a lor avere
Iar din oceanele şi marile ce-am strâns
Sufletul se stinge cu râsete de plâns…?
De ce n-am înţeles eu ca o privire,
Nu valorează decât o rătăcire
Venita pe moment neinspirat,
Si zugrăvită-n minte sa doară intenţionat…?
N-am înţeles cum muguri de iubire
Păstrează parfum neconsumat în amintire,
Oricâtă viata trece, sau anii se aduna,
Nicicând nu poţi ascunde o dragoste nebuna!
Oricât te-ndepărtezi spre a uita,
Cu-atât te-nnobilezi şi creşti odat’ cu ea…
De ce n-am înţeles…?
Iţi este interzis sa ma iubeşti…
Poate acum, as fi zâmbit ca tine,
Trecând pe lângă mine
Fara nimic: gol, rece şi sec… asa ca tine,
Puteam fi oricine şi orice s-aleg!
De-as fi-nteles atunci, cumva…totuşi,
Sa ma iubesti, iti este interzis…
Zadarnic incercam sa imi opresc
Dragostea curata ce a fost un vis,
Dintr-un destin ars, acum ramasa e iubirea
Chemandu-ne pe-acelasi drum slavind regasirea.
''Dragostea adevarata nu moare ,
iar timpul nu poate vindeca ranile pe
care ea le lasa in sufletele oamenilor.
Iţi este interzis sa ma iubeşti…
Astre, spirite divine sau cele pamânteşti,
Nu m-au lăsat sa te ating,
Deşi, erau atât de aproape, de mine
Tu treceai zâmbind…
De ce n-am înţeles ca dintr-o durere
Primeşti doar migrene şi a lor avere
Iar din oceanele şi marile ce-am strâns
Sufletul se stinge cu râsete de plâns…?
De ce n-am înţeles eu ca o privire,
Nu valorează decât o rătăcire
Venita pe moment neinspirat,
Si zugrăvită-n minte sa doară intenţionat…?
N-am înţeles cum muguri de iubire
Păstrează parfum neconsumat în amintire,
Oricâtă viata trece, sau anii se aduna,
Nicicând nu poţi ascunde o dragoste nebuna!
Oricât te-ndepărtezi spre a uita,
Cu-atât te-nnobilezi şi creşti odat’ cu ea…
De ce n-am înţeles…?
Iţi este interzis sa ma iubeşti…
Poate acum, as fi zâmbit ca tine,
Trecând pe lângă mine
Fara nimic: gol, rece şi sec… asa ca tine,
Puteam fi oricine şi orice s-aleg!
De-as fi-nteles atunci, cumva…totuşi,
Sa ma iubesti, iti este interzis…
Zadarnic incercam sa imi opresc
Dragostea curata ce a fost un vis,
Dintr-un destin ars, acum ramasa e iubirea
Chemandu-ne pe-acelasi drum slavind regasirea.
''Dragostea adevarata nu moare ,
iar timpul nu poate vindeca ranile pe
care ea le lasa in sufletele oamenilor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)