Dupa un numar mare de zile, ma simt din nou eu cea pe care o cunosc cel mai bine. O fata parca nascuta sa munceasca, sa aiba grija de cei dragi, sa se bucure de lucrurile marunte, sa viseze, sa spere. Ma simt minunat! Muncesc. Daca ati sti cat mi-a lipstit munca, din cauza problemelor de sanatate! Imi piedusem aproape speranta ca voi mai putea lucra vreodata cu norma intreaga. Problemele la coloana pareau fara salvare. Dar bunul Dumnezeu m-a ajutat inca o data. Cu riscul ca ma repet, vreau sa va reamintesc ca pentru a fi fericit ai nevoie de munca, de iubire si de speranta. Eu le am acum din nou pe toate. Si da, sunt fericita. Ma pot bucura din nou de diminetile insorite, de o cafea buna, de o plimbare in parc, de bucuria altora. E asa frumos sa vezi ca un om drag e coplesit de iubire, de speranta. Ce pot spune? Va doresc din inima o seara frumoasa, oriunde ati fi!
